UE a dezbatut ieri pozitia sa in privinta Kosovo la reuniunea ministrilor de Externe desfasurata la Bremen, in Germania. Mai multe state membre UE, printre care Cipru, Slovacia, Spania, Romania si Grecia, se opun acordarii independentiei provinciei sarbe. Conflictele politice de la Bucuresti au marcat si acest aspect al politicii externe: la reuniunea de la Bremen, Romania a fost reprezentata de secretarul de stat Adrian Vierita, deoarece premierul Tariceanu si presedintele Basescu nu au reusit sa cada de acord asupra numirii unui nou ministru de Externe.

Mai mult, pozitia Romaniei in ceea ce priveste rezolvarea situatiei din Kosovo asa cum a fost exprimata de presedintele Basescu este opusa celei exprimate de Londra si Washington - componentele axei politice externe anuntate de actualul presedinte inca de la inceputul mandatului. Conflictul dintre presedinte si premier s-ar putea muta si in planul politicii externe cata vreme Tariceanu a preluat sefia diplomatiei, existand posibilitatea sa incerce sa modifice liniile trasate de Basescu. Situatia din Kosovo este exploziva: albanezii se pregatesc de independenta in vreme ce sarbii isi dezgroapa mortii si ii muta in Serbia.

Basescu e pentru integritatea Serbiei

Presedintele Traian Basescu a afirmat, joi, ca Romania isi mentine punctul de vedere in ceea ce priveste rezolvarea situatiei provinciei Kosovo. "Respectarea principiilor de drept international, adica integritatea teritoriala a Serbiei, inviolabilitatea frontierelor si neacordarea de drepturi colective minoritatilor, trebuie sa stea in atentia celor care, in cele din urma, vor decide", a spus presedintele. "Mandatul dat de CSAT a fost ca Romania isi mentine punctul de vedere exprimat pana in prezent. Sigur, asta nu inseamna ca el va si reprezenta solutia pe care o va adopta Uniunea Europeana", a mai spus seful statului preconizand astfel faptul ca Romania ar putea avea o pozitie diferita fata de cea a comunitatii europene.

Ministrii europeni ai afacerilor externe s-au intalnit ieri, la Bremen, pentru discutii despre rolul motor pe care Uniunea Europeana urmeaza sa il joace in Kosovo, daca ONU decide sa acorde un statut de "independenta supravegheata" acestui teritoriu separatist al Serbiei. In cazul in care ONU va adopta saptamana viitoare planul Ahtisaari, Uniunea Europeana urmeaza sa preia mandatul ONU in aceasta zona ceea ce va insemna ca Bruxellesul va trebui sa cheltuiasca aproximativ doua miliarde de dolari in urmatorii cinci ani pentru stabilizarea regiunii.

SUA, Marea Britanie si Germania vor independenta Kosovo

Grupul de Contact pentru Kosovo - alcatuit din SUA, Rusia, Germania, Marea Britanie, Franta si Italia - s-a intrunit miercuri la Londra pentru a discuta pe marginea propunerii emisarului ONU Martti Ahtisaari referitoare la viitorul statut al acestei provincii sarbe, informeaza Mediafax. Reuniunea de la Londra a fost ultima inaintea luarii in dezbatere a raportului Ahtisaari in Consiliul de Securitate al ONU, au precizat surse diplomatice occidentale. Acestea au indicat, neoficial, ca pozitia Grupului de Contact ramane nemodificata fata de propunerea lui Ahtisaari de acordare a statutului de "independenta sub supraveghere internationala" pentru Kosovo. Potrivit diplomatilor britanici, "probleme cheie" ramane opozitia Rusiei fata de anumite parti ale raportului Ahtisaari.

Opozitie de la Moscova

Citeste si:

Martti Ahtisaari nu va reusi sa rezolve problema Kosovo cu planul pe care il propune pentru ca ignora punctul de vedere al Belgradului, a declarat joi seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov, informeaza Rompres. "Este imposibil sa se rezolve aceasta problema fara sa se ia in considerare opinia celor doua parti aflate in conflict: Belgradul si Pristina. Ahtisaari a decis sa le ignore. Cred ca nu va reusi", a estimat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. Presedintele rus Vladimir Putin i-a facut cunoscut miercuri omologului sau american George W. Bush ca se opune rezolvarii problemei Kosovo prin impunerea unei solutii fara acordul Serbiei. (George DAMIAN)

Parlamentul European merge pe varianta Ahtisaari

Un numar de 319 eurodeputati au votat, joi, in favoarea adoptarii unui raport care cere instituirea unei "suveranitati supravegheate" a provinciei Kosovo, in timp ce 268 de membri ai PE, printre care si romani, au respins documentul respectiv, informeaza Mediafax.

Eurodeputatii romani au votat impotriva acestui raport. Votul din PE are loc la cateva zile dupa ce emisarul Natiunilor Unite, Martti Ahtisaari, a propus acordarea unei "independente supravegheate" provinciei Kosovo, in prezent administrata de ONU. Eurodeputatul ecologist olandez Joost Lagendijk, initiatorul raportului, a subliniat ca, in cazul in care UE nu actioneaza unitar, Rusia va profita de divergentele din randul statelor comunitare si va amana sau utiliza dreptul de veto in cadrul Consiliului de Securitate pentru a respinge orice decizie in cazul viitorului statut al provinciei Kosovo.

Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, a subliniat ca esenta deciziei in cazul Kosovo rezida in unitatea blocului comunitar. "Trebuie sa continuam sa il sprijinim pe presedintele Ahtisaari si propunerea sa cu o fermitate constanta in cadrul Consiliului de Securitate al ONU", a declarat acesta.

Social-democratul roman Adrian Severin a apreciat drept o iluzie ideea ca situatia Kosovo nu va crea un precedent si a avertizat ca planul Ahtisaari ar putea ''exploda'' in fata Uniunii Europene. El a mai spus ca Serbiei ar trebui sa i se prezinte de urgenta un plan de actiune pentru aderarea la UE.

Cipriotul Ioannis Kasoulides (PPE-DE) a indicat ca va vota impotriva propunerii lui Lagendijk, deoarece se opune solutionarii conflictelor prin impunerea de solutii unilaterale. El s-a exprimat, de asemenea, impotriva independentei Kosovo. La randul sau, slovacul Peter Stastny (PPE-DE) a notat ca ceea ce lipseste este acceptul Belgradului. In ce-l priveste, germanul Tobias Pflueger (social-democrat) a afirmat ca actuala situatie din Kosovo este rezultatul campaniei de bombardamente a NATO din 1999 si a apreciat ca adoptarea planului lui Ahtisaari nu ar face decat sa agraveze conflictul. (G.D.)