Pentru prezidentiale, nota publicatia, administratia nu se scumpeste la bani. Iar fiecare scrutin este o adevarata masinarie pusa in miscare pentru a-i determina pe cetateni sa introduca buletinul de vot in urne. "inseamna cam un an de munca, iar pe ultima suta de metri, ritmul devine infernal", explica surse ale Biroului electoral, insarcinat sa asigure buna derulare a procedurii. in birourile amenajate in fata Palatului Elysee, circa 20 de angajati muncesc de dimineata pana seara, supraveghind pregatirile pentru apropiatul scrutin: de la imprimarea buletinelor si transportul lor la primarii, pana la verificarea cheltuielilor. Sunt 42 milioane de plicuri pentru cele doua tururi de scrutin. "Primii bani alocati vizeaza subventiile de 153.000 de euro acordati candidatilor", au explicat aceleasi surse.

O parte din cheltuieli sunt restituite ulterior. Afisele, timbrele, alte materiale publicitare au costat in 2002, in primul tur, 3 milioane de euro de candidat. La care se adauga 4 milioane pentru spoturile de campanie. si asta nu e tot. Trebuie sa castige si producatorii. "Se inregistreaza o crestere spectaculoasa a vanzarilor. Media anuala este, in general, de 200 de bucati, dar in perioada electorala se ajunge la 3.000 de urne", sustin fabricantii. Pretul unei urne? "Circa 300 de euro cu o durata de viata intre 7 si 10 ani". Iar noua legislatie electorala impune cabine separate cu acces pentru handicapati. Pentru prezidentialele din 2002, probabil cele mai costisitoare din istoria politica a Frantei, statul a deblocat in total 200 milioane de euro. Cat vor valora prezidentialele din 2007? E prematur orice calcul. Nimeni nu se gandeste deocamdata la nota de plata. Toti ochii sunt atintiti asupra principalilor pretendenti.