Ziua Mondiala a Apei a fost proclamata in 1993 de Adunarea Natiunilor Unite in scopul de a sensibiliza institutiile si societatea civila pe acest subiect, spre a gasi solutii de infruntare a acestei probleme. Conflictul inceput in 1967 intre Israel si Siria nu-si gaseste nici astazi rezolvarea pentru ca nici una dintre parti nu renunta la exploatarea resurselor hidrice.

Numai 16 persoane din 100 pot sa deschida un robinet din care sa curga apa fara agenti patogeni sau substante poluante din care sa poata bea, gati si sa se poata spala. 84 de persoane din 100 trebuie sa caute apa, de cele mai multe ori foarte departe de locuinte, la surse unde disponibilitatea e redusa, iar calitatea scazuta. Consumul de apa in tarile africane variaza in medie intre 12 si 50 de litri pe zi pe locuitor, in timp ce in tarile europene se situeaza intre 170 si 250 de litri pe zi, iar Statele Unite ating un consum de 700 de litri pe cap de locuitor.

Organizatia Mondiala a Sanatatii afirma ca sub un consum de 50 de litri de apa pe zi se poate vorbi de suferinta si de lipsa a apei - de fapt 40% din populatia planetei traieste in conditii igienice imposibile mai ales din lipsa apei.

Citeste si:

Renuntam la cosmetice?

Previziunile sunt sumbre pentru anii care vin: in 2020, trei miliarde de persoane nu vor avea acces la apa. Pentru a garanta accesul la apa potabila pentru toti locuitorii planetei, ar fi de-ajuns o suma egala cu cea pe care europenii o cheltuiesc pentru a-si cumpara inghetata, iar americanii pentru cosmetice.

Pentru a face ca accesul la apa sa devina un drept universal ar trebui urmarite anumite obiective: eliberarea sclavilor apei in toata lumea, adica garantarea dreptului la educatie pentru 18 milioane de copii constransi sa care apa din cauza lipsei sau a inaccesibilitatii la conducte de apa, reducerea consumului si a risipei in tarile avansate - este posibila scaderea pana la 40% a actualelor cantitati folosite in agricultura, industrii si uz casnic. Apa ar trebui transformata intr-un instrument de pace si egalitate prin interzicerea folosirii apei ca instrument politic de excludere.