Presiunilor asupra Siriei de a-si retrage trupele din Liban exercitate de SUA si Franta li s-a alaturat, mai nou, si Rusia, tara considerata aliat al Damascului. Astfel, intr-un interviu acordat BBC, seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a opinat ca "Siria trebuie sa se retraga din Liban, dar trebuie sa fim atenti ca aceasta retragere sa nu afecteze echilibrul foarte fragil care exista inca in Liban, o tara foarte complicata din punct de vedere etnic".

Demersul Moscovei intervine dupa ce SUA si Franta au reclamat insistent respectarea de catre Siria a Rezolutiei 1559 a ONU privind retragerea tuturor trupelor straine din Liban, iar presedintele George W. Bush a insistat special asupra acestei cereri, adoptand termeni foarte duri. De notat, in context, ca Egiptul si Arabia Saudita, state de referinta in concertul arab, au intervenit spre a convinge Siria sa faca acest pas spre a evita o confruntare in forta cu comunitatea internationala.

Confruntata cu aceste somatii si cu critici aspre, Siria a decis sa reactioneze prin vocea sa cea mai autorizata. "Avem in vedere o retragere a armatei (siriene - n.n.) foarte curand, poate in lunile viitoare. O retragere totala" (din Liban - n.n.), a declarat presedintele Bachar El-Assad, intr-un interviu publicat, marti, de revista americana "Time". Este primul anunt facut de cea mai inalta oficialitate de la Damasc despre intentiile Siriei privind cei 14.000 de militari ai sai stationati in "Tara Cedrilor".

Asa cum se constata, el intervine intr-un moment foarte delicat pentru Siria, supusa unor mari presiuni internationale din cauza prezentei sale in Liban, a sprijinului pe care direct ori indirect il acorda terorismului (colaborarea cu miscarea siita libaneza Hezbollah este de notorietate; capi a circa zece organizatii integriste palestiniene, precum Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei, Hamas ori Jihadul Islamic, isi au sediul la Damasc etc., iar, mai nou, e acuzata ca ar fi la originea rapirii ziaristei pariziene Florence Aubenas in Irak) si a pozitiei sale in cazul crizei irakiene.

Citeste si:

De altfel, dupa asasinarea, la 14 februarie a.c., a fostului premier de la Beirut, Rafic Hariri, in Liban s-a creat o ampla miscare de contestare a prezentei trupelor siriene, cerandu-se plecarea lor urgenta. Unul dintre efectele imediate ale acesteia a fost caderea guvernului pro-sirian libanez condus de Omar Karame. Urmatorul ar trebui sa fie retragerea tuturor celor 14.000 de soldati sirieni.

Ca urmare, interventia lui Assad era asteptata, el precizand, in "Time", ca respectiva plecare "este o chestiune de ordin tehnic, si nu politic". "Nu pot sa va spun ca o vom face in doua luni, intrucat nu m-am intalnit cu conducatorii armatei. Cine stie, poate ei imi vor spune ca asta va dura sase luni", a adaugat presedintele, evitand astfel sa evoce un calendar ferm si precis al acestei retrageri anuntate. Specialistii opineaza ca problemele logistice ridicate de operatiunea respectiva nu sunt deloc minore. In viziunea lui Assad, nu e vorba doar de locul unde vor fi aduse trupele, ci si de "securitatea Libanului, care e de departe mai buna decat era altadata".

"Libanezii au acum o armata, un stat, institutii", ceea ce razboiul civil (1975-1990) pulverizase. Or, trupele siriene au stationat in Liban in urma Acordurilor de la Taef (Arabia Saudita), care au pus capat razboiului civil, fiind acceptate de comunitatea libaneza si de Liga Araba. La inceput, au numarat 40.000 de soldati, dar, in ultimii cinci ani, numarul lor s-a redus treptat.