Studiul recent desecretizat al serviciilor de informatii militare din Regatul Unit, consacrat “fenomenelor aeriene neexplicate” (FAN), contine intreaga gama de explicatii na-turale sau artificiale avansate pana la ora actuala pentru aceste aparitii enigmatice.

Autorii recunosc ca o persoana obisnuita, cand aude de un "fenomen aerian neexplicat" (FAN) spectaculos, se gandeste inainte de toate la un avion militar experimental, cum ar fi SR-71, F117, B2 "Stealth", ori la alte tipuri (o parte din textul desecretizat a fost aici cenzurata). Dar studiul subliniaza: "nici unul din aceste avioane nu pot sta nemiscate deasupra unui punct si apoi sa accelereze, deci ele nu pot fi cauza rapoartelor in care apar respectivele fenomene".

Ar mai putea fi luate drept FAN zboruri ale unor avioane fara pilot, planoare si parapante (interesante pentru ca nu produc zgomot). Rotoarele elicopterelor, luminate de sus sau de jos, pot crea iluzia unui FAN discoidal. Dar zborurile in formatie sau la joasa inaltime sunt supuse unor restrictii severe. In timp ce FAN sunt observate adesea in preajma cladirilor inalte, avioanele evita sistematic astfel de zone.
Faptul ca sunt relativ rare si zboara la altitudini joase fara zgomot face ca baloanele cu aer cald sa fie adesea confundate cu FAN. Diametrul lor tipic este de 22 metri, iar inaltimea de 26 metri.

Utilizarea arzatoarelor cu gaz, mai ales noaptea, poate produce impresia de "sfere luminoase". Si baloanele captive, cu diametrul de circa 6 metri si inaltimea de zbor de pana la 60 de metri, pot fi luate drept FAN, mai ales de cei ce le vad dintr-o masina aflata in mers. Radiosondele meteorologice si baloanele care le transporta dau si ele nastere uneori la rapoarte FAN. Dar punctele si momentele de lansare ale acestora, ca si alte date asociate, sunt cunoscute, ceea ce poate evita confuziile.

Drept FAN sunt luate adesea si satelitii, desi miscarea acestora este foarte regulata. Altitudinea lor este, de regula, intre 200 si 1.800 de kilometri. Perioada in care ei inconjoara Pamantul, este, in mod corespunzator, de la 88 la 122 minute. Satelitii reflecta lumina solara dupa ce s-a lasat intunericul, sau inainte de ivirea zorilor. Intensitatea lor luminoasa poate depasi, pe scurte perioade, pe cea a celor mai stralucitoare stele. Panourile solare pot cauza flash-uri puternice. Un satelit cu forma neregulata, care "se da peste cap" poate produce o lumina fluctuanta sau cu intreruperi.

Intre fenomenele naturale care pot fi interpretate drept OZN-uri, autorii studiului mentioneaza: mici stoluri de pasari, de pilda de pescarusi sau roiuri de fluturi, reflectand intamplator lumina care cade pe ele noaptea, dar si cazuri de fluorescenta si luminiscenta, unele procese din atmosfera inalta, intre care meteoritii, care au fost adesea confundati cu FAN atat de observatori vizuali cat si de radare. Observatorii nefamiliarizati pot avea impresia ca se confrunta cu un FAN privind halouri sau coroane solare, ori norii luminosi, aflati la inaltimi de pana la 80 de kilometri, in stratosfera, luminati de Soare chiar si la o ora dupa apusul acestuia.

Anumite "lumini nocturne" sunt cauzate - conform autorilor studiului - de fenomene electrostatice din ionosfera. Printre posibilele explicatii naturale ale unor FAN, studiul britanic mai mentioneaza si "focul Sfantului Elmo" - o descarcare tip corona, dintr-un obiect ascutit impamantat, aflat intr-un camp electric puternic. Fenomene luminoase se pot produce de-a lungul unor falii ale scoartei, sau al unor rauri subterane etc. Interesant ca de multe ori aceste linii sunt marcate, la suprafata, si prin vechi sit-uri: temple, fortificatii, cercuri de piatra, locuri sacre, biserici cladite in locul unor altare precrestine etc.

Pentru a gasi cauzele fenomenului, studiul a incercat sa stabileasca corelatii intre frecventa raportarii FAN si diversi factori, cum ar fi: data calendaristica, ora, conditiile atmosferice, solare, geomagnetice, cutremure, furtuni, sau cu acti-vitati umane, cum ar fi influenta unor carti sau filme aparute in respectiva perioada. Toate insa fara succes.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.