Discutiile au loc pe fondul ingrijorarilor ca Rusia ar putea folosi resursele energetice pentru a influenta politic statele europene care depind de importurile de petrol si gaze din Rusia. Problema securitatii energetice a capatat importanta dupa ce Moscova a intrerupt, iarna trecuta, pentru scurt timp, furnizarea de gaz catre Ucraina, pe fondul unei dispute privind pretul acestuia, fiind afectate si cateva state din Uniunea Europeana care primeau gaze pe aceeasi conducta.

In deschiderea summit-ului NATO de la Riga, presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Senatul SUA, Richard Lugar, a declarat ca "Rusia si Iranul sunt tari care apeleaza la arma energetica".

"Intreruperea gazului pentru o tara europeana in mijlocul iernii, asa cum s-a intamplat iarna trecuta cu Ucraina, poate duce la pierderi de vieti omenesti dar si materiale, de aceeasi amploare precum cele produse de un atac militar" a spus Richard Lugar.

Senatorul american a cerut ca NATO sa inscrie intre scopurile sale si asigurarea securitatii energetice si sa trateze amenintarile de acest gen, la fel ca si atacurile militare.

Alianta trebuie sa se pregateasca pentru o asemenea eventualitate, sa raspunda cum se cuvine oricarei tentative de a se folosi arma energetica impotriva statelor membre.

Principala problema de acest gen este cea legata de gaze.

In privinta importurilor de petrol, transportul se poate face pe mai multe cai: pe mare sau pe uscat.

Cel mai eficient mod de transport pentru gaz este cel prin conducte.

Acum, Moscova controleaza cea mai mare parte a conductelor care transporta nu doar gazul produs in Rusia, dar si mare parte din cel provenit din Asia Centrala.

Uniunea Europeana depinde acum de Rusia in ce priveste aproape jumatate din necesarul sau de gaze.

Citeste si:

Potrivit cotidianului rus "Vedomosti", Gazprom ar intentiona sa mareasca, anul viitor, pretul gazului furnizat statelor europene, cu 15%.

Moscova insista ca politica sa de preturi este influentata strict de conditiile pietei.

Insa exista diferente mari intre preturile platite de state considerate aliate, precum Armenia, si cele platite de state care au incercat sa iasa de sub influenta Rusiei, ca de exemplu Georgia.

Gazprom ar intentiona sa mareasca, anul viitor, pretul gazului furnizat statelor europene, cu 15%

Gazprom anunta la inceputul acestei luni ca pretul pe care va trebui sa-l plateasca Georgia pe mia de metri cubi se va mari de la 110 dolari la 230 de dolari, de la 1 ianuarie.

In replica, presedintele Parlamentului georgian, Nino Burjanadze, a declarat ca autoritatile de la Tbilisi vor cauta sa cumpere gaz din alta parte.

Si Letonia, tara gazda a summit-ului NATO, ar urma sa plateasca mai mult cu peste 50% decat pretul actual, adica 220 de dolari pe mia de metri cubi, la fel ca si celelalte state baltice care au intrat in NATO, dupa ce au facut parte din URSS.

Romania plateste deja 300 de dolari pe mia de metri cubi importati din Rusia.

Presedintele Traian Basescu, a declarat in timpul vizitei de saptamana trecuta la Bucuresti a Secretarului General NATO, Jaap de Hoop Schaeffer, ca la summit-ul Aliantei Nord Atlantice de la Riga, ar trebui sa se discute si problema securitatii energetice a statelor membre.