Microsoft a declarat razboi total vanzatorilor online de software contrafacut. Compania a anuntat, ieri, intr-un comunicat, ca a initiat 55 de actiuni in justitie, aceasta fiind cea mai ampla operatiune impotriva raspandirii copiilor ilegale ale unor programe computerizate. Astfel, Microsoft a initiat 15 actiuni in justitie in Statele Unite, 10 in Germania si Olanda, cinci in Franta si Marea Britanie. Celelalte 10 actiuni legale au vizat comerciantii online din Argentina, Australia, Belgia, Coreea, Mexic si Polonia. Microsoft a anuntat ca, inainte de a-i actiona in justitie, i-a avertizat pe vanzatorii care au utilizat in mod abuziv casele de licitatii online, precum eBay, pentru comercializarea de software contrafacut.

Avocatul companiei Microsoft, Matt Lundy, a declarat ca se incalca drepturile de autor ale producatorului, odata ce codul software al produsului neautorizat reprezinta o versiune falsificata a codului original. Compania americana a testat mai multe programe Windows XP neautorizate in luna iunie a anului in curs, constatand ca 34% dintre acestea nu au putut fi instalate pe computer, alte 43 de procente continand elemente suplimentare, care nu fac parte din sistemul de operare.

Desi rata medie a fraudelor pe Internet nu depaseste, potrivit unei firme de consultanta din Connecticut, 1 la suta, este totusi vorba despre un procent imens daca se tine cont de faptul ca fraudele din magazinele reale ajung la 0,05 - 0,07 la suta.

Masuri de protectie

Citeste si:

Potrivit unei statistici intocmite de Consumer Reports, proprietarii de calculatoare din Statele Unite au cheltuit, in ultimii doi ani, nu mai putin de 7,8 miliarde de dolari pentru a se feri de hackeri sau virusi. Costurile pot fi mult mai mari daca este vorba despre o afacere care se bazeaza pe sisteme computerizate. Atunci trebuie cumparate firewalls, controale de acces, baze de date protejate, cheltuielile, care ajung usor la zeci de mii de dolari, fiind suplimentate de costurile de intretinere.

Cheltuielile sunt intr-o oarecare masura impuse si de Visa si Mastercard, care au anuntat ca patronii micilor afaceri care le folosesc serviciile vor fi nevoiti sa intruneasca mult mai multe obligatii si masuri de protectie, amenda pentru neaplicarea acestora ajungand la zeci de mii de dolari.

De asemenea, pentru a descuraja hackerii, s-a propus externalizarea procesului prin care platesc clientii, considerandu-se ca nu exista niciun motiv pentru stocarea numerelor cartilor de credit pe site-ul de Internet. Explicatia este simpla: hackerii pot accesa usor informatiile in timp ce acestea sunt transferate de la comerciant la procesorul de plata. Pe langa aceste metode, propuse de directorul de marketing al CyberSourse, se recomanda atentie sporita in cazul comenzilor uriase, pentru ca o "comanda in bloc" poate fi sparta si revanduta de hackeri. Suspiciuni ar trebui sa ridice si destinatia comenzilor, stiindu-se, potrivit unui sondaj intocmit de ClearCommerce, ca tarile in care se inregistreaza cele mai multe fraude pe Internet sunt: Ucraina, Indonezia, Iugoslavia, Lituania, Egipt, Romania, Bulgaria, Turcia, Rusia, Pakistan si Israel.

Daca adresa pe care se trimite nota de plata nu coincide cu adresa la care se livreaza marfa, atunci ar trebui luate masuri imediate. Asemanatoare sunt si comenzile expres: "Pana cand ti-ai dat seama de ce s-a intamplat, infractorii au pus mana pe marfa si au si disparut", a declarat directorul de marketing al CyberSourse.