Oamenii coboara in refugiile din subsolul propriilor case sau in cele comune, pe care le vezi la fiecare colt de strada. Ucraineni, romani, rusi si moldoveni petrec ore in sir in ascunzatorile din pamant. Saul e taximetrist si duce fiicei si sotiei de mancare, in refugiu.

Pe strazile din Haifa auzi romaneste

Petrec multe ore impreuna cu vecinii mei romani. In refugiul de beton gasesti saltele, paturi, lumanari, chibrituri si o Tora. Nu este iesit din comun ca pe strazile din Haifa sa intalnesti evrei romani si sa auzi cuvinte romanesti. Majoritatea celor din oras au bunica sau mama din Romania. Leon, angajat al unei agentii de turism, are soacra romanca. stie sa dea buna ziua si rade la auzul injuraturilor romanesti.
Cuvinte ca "imediat" sau "dracului" se strecoara in ivritul vorbit cu sotia.

Citeste si:

Seful sau, Shlam, are 35 de ani si o mama romanca, nascuta in Galati. Nu coboara niciodata in refugiu. A facut armata in Liban. Unui om care a fost in Liban nu i se mai poate intampla nimic, glumeste el. Desi Israelul se afla in plin razboi cu Hezbollah, Ierusalimul isi pastreaza aerul de calm si pace. Urarea "bruhaim havaim" (bine ati venit) te invita in orasul cu siruri de case albe din beton, fidele unui singur stil arhitectural: tot ce se construieste trebuie sa aiba fatade care sa imite zidurile vechii cetati sfinte.

Placutele bilingve, in ebraica si engleza, te indreapta catre strazile incadrate de palmieri cu varfurile uscate de caldura dogoritoare. Ierusalim este si orasul contrastelor: pe de-o parte, aerul incarcat de istorie si religie prin faptul ca adaposteste deopotriva locurile sfinte ale crestinismului, ale iudaismului, precum si pe cele ale islamului; pe de alta parte, lumescul reclamelor cu aer newyorkez, precum "Music Theatre".