Dupa aproape trei decenii de tacere, Teheranul isi pregateste pozitiile de forta pentru dialogul cu Vestul. Republica Islamica incearca sa-si consolideze rolul regional si sa cistige disputa nucleara. Criza libaneza, pornita de la provocarea Hezbollahului, se vrea o demonstratie prin care Ahmadinejad arata ca stabilitatea Orientului Mijlociu depinde de deciziile Iranului.

Bratul lung al Teheranului

Hezbollahul, marioneta iraniana infiintata in 1982, finantata si coordonata de catre Garzile Revolutionare iraniene, este un paravan al Teheranului, a carui imixtiune in Liban nu poate sa cada astfel sub incidenta dreptului international. La rindul sau, Hezbollahul a gasit calea de a-si demonstra atasamentul fata de cauza islamica.

Citeste si:

"Este in interesul iranienilor sa creeze agitatii in Orientul Mijlociu atit timp cit vor obtine beneficii in termenii ambitiilor lor in regiune si ai unei rezolvari favorabile a crizei nucleare", considera Dennis Ross, fost insarcinat american in Orientul Mijlociu.

Provocarea iraniana, lansata pe 12 iulie, ziua in care Consiliul de Securitate al ONU urma sa fie din nou sesizat asupra dosarului nuclear iranian, serveste doua obiective majore. Este un avertisment asupra consecintelor pe care le-ar putea avea in regiune un eventual atac al SUA asupra instalatiilor nucleare iraniene si o incercare de distragere a atentiei de la chestiunea nucleara, prin crearea de divergente intre SUA si Israel, pe de o parte, si Europa pe de alta parte.