Cu exceptia serviciilor publice, precum cele de sanatate, toate celelalte vor fi deschise concurentei.

E varianta, indulcita fata de cea initiala, la care ajunsese si Parlamentul European.

Partizanii acestei masuri sustin ca ea va duce la crearea a sute de mii de locuri de munca.

Printre sustinatorii cei mai ferventi ai directivei se numara est-europenii.

Statele occidentele - Franta, indeosebi - s-au aratat mai putin entuziaste.

Parisul a obtinut, de altfel, dreptul de a pune in practica prevederile directivei pe parcursul a trei ani.

Ce presupune directiva?


Mai bine de doua treimi din economia Uniunii Europene inseamna servicii - de la consultanta in afaceri pana la frizerii sau companii de inchiriat masini.

Citeste si:

Daca persoanele si bunurile circula mai mult sau mai putin liber in statele membre, oamenii de afaceri care vor sa infiinteze o firma in alta tara decat cea de bastina trebuie s-o faca in baza legislatiei din statul catre care se indreapta.

Frits Bolkestein, un politician liberal din Olanda, fost comisar european, a propus sa se renunte la aceasta practica.

Putine idei au provocat controverse atat de mari in anii din urma in Uniunea Europeana - la un moment dat, cineva numea initiativa demnitarului olandez "directiva Frankenstein".

Din textul initial a fost eliminat asa-numitul principiu "al tarii de origine".

Potrivit acestuia, companiile din noile state membre ar fi putut opera pe teritoriul Uniunii in baza legilor din propriile tari.

Or, asta ar fi insemnat preturi mai reduse si o concurenta nedorita de firmele occidentale.

Directiva Bolkestein este unul dintre motivele pentru care alegatorii din Franta au respins, cu exact un an in urma, adoptarea Constitutiei Europene.