"Este cea de-a 60-a aniversare si multi dintre supravietuitori se intreaba daca peste un deceniu, la implinirea a 70 de ani, vor mai fi printre noi", declara Elie Wiesel, evreu de origine romana, laureat al Premiului Nobel, care a trecut prin cosmarul lagarelor de concentrare. Comemorarea de ieri de la Auschwitz a fost prilej pentru aproape 1.000 de fosti detinuti, dar si pentru eliberatorii acestora, ostasi ai Armatei Rosii, sa se revada in locul care a fost odinioara o adevarata uzina a mortii. A fost insa si clipa reconcilierii, momentul in care liderul german, cel israelian, cel rus si cel polonez s-au intalnit, si-au dat mana, au pastrat un moment de reculegere si au promis sa nu mai permita niciodata ca o natiune sa incerce sa stearga o alta natiune de pe fata pamantului.

Lideri de stat si de guvern, dar si capete incoronate din 44 de state au participat la emotionanta ceremonie. Inceperea festivitatilor a fost semnalata de sirena unui tren care aducea odinioara prizonieri spre lagarele mortii. De asta data insa, teribilul sunet s-a dorit a fi un avertisment pentru cei prezenti, o atentionare asupra gravelor consecinte pe care le poate avea lipsa de compasiune, dar si de vigilenta. Unul dintre cei prezenti, un polonez in varsta de 84 de ani, fost detinut al lagarului, a remarcat ca si in urma cu 60 de ani vremea era asemanatoare: ningea si era un frig, numai ca pe atunci el purta haine vargate si era descult. Iar Anatoly Shapiro, comandantul fortelor sovietice care au ajuns pe data de 27 ianuarie 1945 la Auschwitz, redand libertatea celor 7.000 de prizonieri pe care soldatii germani, aflati in retragere, i-au lasat in urma lor, a declarat: "Am vazut fetele oamenilor pe care i-am eliberat. Au trecut prin iad".

Nu putem uita

Gazda evenimentului, presedintele polonez, Aleksander Kwasniewski, a adus un omagiu celor care au supravietuit "uzinelor mortii" si a multumit trupelor sovietice care au eliberat lagarele de exterminare, sustinand ca lumea nu va putea uita niciodata monstruozitatea crima care a avut loc in urma cu sase decenii. Kwasniewski a mai vorbit despre Auschwitz, "un simbol al genocidului", "un cimitir urias" unde au fost ucisi un milion trei sute de mii de oameni, amintind ca nazistii nu au dorit doar exterminarea evreilor, ci au incercat sa stearga de pe suprafata pamantului si etnia rroma. Seful de stat israelian, Moshe Katzav, a avertizat asupra consecintelor pe care le poate avea aparitia gruparilor neo-naziste si a evocat supliciile prin care au trecut fratii sai "al caror planset de groaza se aude parca si astazi".

Presedintele Vladimir Putin a declarat ca lumea nu va putea niciodata sa se impace cu ideea ca astfel de atrocitati au putut avea loc si ca in fata coplesitoarelor marturii ale supravietuitorilor, comunitatea internationala este cuprinsa de sentimente de indignare si de groaza. Abordand o chestiune pe care Kremlinul a ocolit-o pana acum, Putin a recunoscut ca in ultima perioada antisemitismul si xenofobia au cunoscut o ingrijoratoare recrudesecenta pana si in Rusia, "tara care a facut mai mult decat orice alt stat pentru combaterea fascismului si pentru salvarea poporului evreu." Presedintele Jacques Chirac, a declarat ca francezii trebuie sa simta mai multe decat durere: sa poarte pe umeri responsabilitatea faptului ca tara lor a permis deportarea evreilor.

Citeste si:

De neinteles

Aproape la unison, presa europeana a aratat cat de absurda si de cutremuratoare a fost experienta Holocaustului, atragand atentia asupra pericolului pe care il poate prezenta inecarea momentului comemorativ intr-un festivism excesiv. Publicatia franceza "Liberation" a ilustrat in imagini ceea ce considera ca nu poate fi exprimat in cuvinte. Fotografii cu detinuti terifiati, numai piele si os, au fost menite sa atraga cititorilor atentia asupra faptului ca genocidul de acum 60 de ani nu a fost doar o etapa a istoriei, ci ceea ce spaniolul "El periodico" numea "o ultima treapta a lipsei de umanitate". Publicatia madrilena "El Pais" arata dezamagita ca oamenii invata greu lectiile istoriei si ca atrocitati greu de imaginat au avut loc si dupa al doilea razboi mondial in Cambogia, Rwanda si fosta Iugoslavie. Nota aparte au facut cotidienele berlineze, "Frankfurter Rundschau" subliniind ca germanii au tendinta sa insiste mai mult asupra suferintelor pe care le-au indurat ei in timpul lui Hitler, uitand supliciile la care au fost supusi evreii, polonezii, sovieticii si rromii la Auschwitz. Austriacul "Der Standard" a reprosat guvernului ca nu a acordat suficienta atentie comemorarii, in timp ce publicatia rusa "Krasnaya Zvezda" a acuzat Occidentul ca minimalizeaza rolul avut de fortele sovietice in infrangerea fascismului.

La TV

Securitatea a fost asigurata de 3.000 de soldati si politisti. La fel de vigilenti, dar atenti la cu totul alte aspecte au fost cei 1.700 de jurnalisti acreditati sa participe la eveniment. Numeroase posturi nationale de televiziune, printre care cel german, francez, britanic, polonez, austriac, roman, ungar si belgian au transmis in direct ceremonia de la Auschwitz. In plus, televiziunile publice din Marea Britanie si din Franta au difuzat in ultima saptamana ample materiale documentare si marturii ale supravietuitorilor Holocaustului. Tarile scandinave nu au acordat o atentie deosebita momentului, rezumandu-se la doua documentare si la un film artistic tematic, in timp ce bulgarii l-au ignorat aproape in totalitate deoarece aceasta tara nu si-a trimis evreii in lagarele mortii.