Electoratul din Peru a votat in primul tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, cele mai deschise din ultimii 16 ani. Sondajele la iesirea de la urne il crediteaza cu circa 30 la suta pe fostul ofiter pucist Ollanta Humala, politician populist, care propune un amestec de masuri cu caracter nationalist, dar si socialist.
La numai cateva procente in urma sa, se lupta pentru un loc in turul doi candidata crestin democrata Lourdes Flores, care se lupta sa devina prima femeie sef de stat in Peru si social democratul Alan Garcia, fost presedinte intre 1985 si 1990, cand tara a cunoscut hiperinflatie si colaps economic.

Un Chavez al Republicii Peru?

Ollanta Humala este un fost ofiter care a complotat impotriva fostului presedinte, Alberto Fujimori, intr-un puci esuat in anul 2000. Ca si Hugo Chavez, din Venezuela, el incearca sa ajunga la putere pe cai democratice. Ca si Chavez si Evo Morales, ales recent presedinte in Bolivia, Ollanta Humala foloseste slogane anti-americane.

Numai ca asemanarile se opresc aici. Spre deosebire de Chavez, Humala provine dintr-o familie privilegiata. Tatal sau a infiintat o miscare rasista indigena, iar fratele sau mai mic militeaza pentru expulzarea peruanilor de origine europeana. Un alt frate este in inchisoare, condamnat pentru o ramerita militara impotriva actualului presedinte, Alejandro Toledo, a carui executie o cere acum din temnita unde se afla.

O alta femeie presedinte in America latina?

Citeste si:

Iar mama sa se pronunta cu regularitate pentru executarea homosexualilor.

Ollanta Humala a incercat sa se distanteze de trecutul sau, spunand doar ca este un nationalist peruan. Dar multi oameni de stanga sunt sceptici cu privire la politicile lui Humala, care la o examinare mai atenta nu par sa dea raspunsuri problemei fundamentale in Peru, aceea a saraciei.

Lourdes Flores si-a axat campania pe sprijinirea sectorului particular, dar mai ales l-a atacat pe Ollanta Humala ca pe un demagog. Ea incearca sa repete performanta socialistei Michelle Bachellet, care in martie a devenit prima femeie aleasa sef de stat intr-o tara latino-americana.

Alan Garcia are avantajul experientei, el detinand functia de presedinte intre 1985 si 1990. Acum el militeaza pentru o politica social democrata clasica de ajutorare a paturilor defavorizate. Alegatorii mai varstnici nu uitainsa ca sfarsitul anilor '80 a fost dominat de hiperinflatie si de haosul creat de insurgentii maoisti ai miscarii Calea Luminoasa.