Pe anul in curs, veniturile bugetului european vor atinge insa doar 1,004% din VNB (un termen tehnic putin diferit de PIB), calculat pentru cei 25 de membri ai Uniunii Europene. Ele se ridica la 106,3 miliarde de euro. Parlamentul European de la Strasbourg a votat un buget de aproape 112 miliarde pentru 2006.

Germania tine bugetul

Tarile care contribuie cel mai mult la bugetul Uniunii Europene sint Germania, cu peste 21% din bugetul european pe 2005, Franta, cu peste 17%, Italia, cu 14%, Marea Britanie, cu aproape 12,5%. Fiecare stat membru al Uniunii urmareste insa cu mare atentie diferenta dintre contributia sa la bugetul european si sumele pe care le primeste inapoi, sub diferite forme. Un stat care da la buget mai mult decit primeste inapoi este numit "contribuitor net".

Raportat la produsul intern brut al fiecarui stat membru, Olanda este cea care plateste cel mai mare procentaj: 0,44% din PIB. Suedia contribuie cu 0,38% din PIB, iar Germania, cu 0,33%. Din acest punct de vedere, Franta este un contribuitor net modest. Intre ceea ce plateste si ceea ce primeste inapoi de la bugetul Uniunii, Parisul cheltuie numai 0,19% din PIB, respectiv 1,725 miliarde de euro anual, deoarece beneficiaza de 23% din fondurile pentru Politica Agricola Comuna.

In 2005, Uniunea Europeana consacra aproape 50 de miliarde de euro cheltuielilor agricole din cadrul PAC, respectiv 42,5% din cheltuielile bugetare totale. Este principalul repros facut de Marea Britanie care nu beneficiaza decit in mica masura de aceste fonduri. De remarcat insa ca bugetul consacrat Politicii Agricole Comune este in scadere semnificativa. La inceputul anilor ’80, PAC absorbea 70% din bugetul total al Uniunii.

Creste cecul britanic

Un alt contribuitor net modest este si Marea Britanie. Intre ceea ce plateste la bugetul Uniunii si ceea ce primeste inapoi, Londra nu contribuie, in realitate, decit cu 0,16% din PIB. Este vorba despre faimosul "rabat" sau "cec britanic", care, alaturi de PAC, a stirnit zizanie, mai intii intre Londra si Paris, iar apoi intre Londra si multe alte capitale, mai ales intre cele din rasaritul Europei, cum ar fi Varsovia si Budapesta. Obtinut de fostul premier conservator Margaret Thatcher in 1984, cind Marea Britanie era unul dintre cele mai sarace state din Uniune, rabatul britanic reprezinta la ora actuala 66% din contributia Londrei de anul precedent, respectiv 5,3 miliarde pe 2004.

Citeste si:

Potrivit propunerilor facute initial pentru Reuniunea de la Bruxelles, cecul britanic continua sa creasca, urmind sa atinga 7 miliarde de euro anual intre 2007 si 2013, chiar daca se tine seama de "sacrificiul" consimtit de Tony Blair, si anume ca Marea Britanie sa "renunte" la 8 miliarde de euro din totalul de 50 pina la 55 de miliarde estimate pentru intreaga perioada 2007-2013. La ora actuala, 20 dintre cei 24 de parteneri europeni ai Londrei contribuie la finantarea rabatului britanic, dar in primul rind Franta si Italia care, impreuna, acopera jumatate din cadoul anual pentru Tony Blair si anti-europenii de la Londra.

Cu 10 la suta mai putini bani

Conceptia britanica "minimalista" asupra Uniunii Europene a fost ilustrata de o propunere de buget lipsita de anvergura si considerata de multi drept insuficienta. Cele 849,3 miliarde pentru 2007-2013 implica o diminuare cu aproape 10%, respectiv cu 12 miliarde de euro, a fondurilor de ajutorare regionala destinate noilor state membre.

In schimb, punct pozitiv pentru Romania, Londra a cerut ca in cheltuielile agricole sa fie incluse 8 miliarde destinate ajutorarii Romaniei si Bulgariei. Daca a cistigat cineva in partida de poker mincinos de la Bruxelles, vom afla abia mai tirziu.

Inchisorile CIA sub ancheta

Grupurile politice din Parlamentul European au decis ieri sa aprobe propunerea de creare a unei Comisii de ancheta privind presupusele centre de detentie pentru teroristi ce s-ar afla in Europa. Mandatul precis al Comisiei va fi stabilit in ianuarie. Franco Frattini, Comisarul european pentru Justitie, a fost unul din participantii la dezbateri care a insistat asupra necesitatii aflarii adevarului in aceasta chestiune. El a adaugat insa ca trebuie sa tinem seama si de "negatiile solemne" ale guvernelor nationale. Cautarea adevarului nu trebuie urmarita doar in Romania si Polonia, ci peste tot, a completat Frattini.