Inca un pas si se ajunge la o confruntare deschisa intre Ucraina si Rusia. Ceea ce nu-si doreste nimeni, nici chiar cei doi actori. Dar pentru ambele parti, mizele sunt prea mari pentru a ceda fara lupta: este vorba de orgolii, de imagine, de ambitii politice, dar si de jocuri electorale. Dupa esecul de anul trecut, cand Moscova a pierdut, practic, pariul alegerilor prezidentiale, nereusind sa-si impuna candidatul, acesta este al doilea mare test al relatiilor celor doua state slave.

In replica la decizia Kremlinului de a trece la raporturi economice bazate exclusiv pe principiile economiei de piata in sfera furnizarilor de gaze naturale, Kiev a amenintat cu aplicarea acelorasi principii ale economiei de piata in calcularea chiriei "de parcare" a flotei rusesti din Marea Neagra in portul Sevastopol. Asta a fost prima demonstratie a determinarii puterii ucrainene de a nu ceda. Pentru ca, acum, la "raspunsurile asimetrice" din sfera actiunilor politico-militare s-a adaugat alta initiativa, capabila sa arunce in aer securitatea armata a Rusiei.

Sisteme de rachete

Kiev cocheteaza acum cu posibilitatea de a acorda specialistilor americani accesul la radarele ucrainene si la sistemele de prevenire a atacurilor cu rachete. Obiecte care acum lucreaza exclusiv in interesul Moscovei. Potrivit mai multor surse ucrainene, aceasta a fost principala chestiune abordata saptamana trecuta la Kiev de secretarul de stat al SUA, Condoleezza Rice, cu presedintele Viktor Iuscenko. In plus, observatorii cred ca subiectul a fost, in egala masura, analizat la ultima sedinta a Consiliului de Securitate nationala si de aparare a Ucrainei, care si-a desfasurat lucrarile vinerea trecuta. Si asta nu e tot.

Aceleasi surse au dat de inteles ca, din dispozitia lui Rice, Ucraina se pregateste sa anunte ca refuza sa semneze acordul interguvernamental de prelungire a termenului de exploatare a rachetelor clasa Satana, dotate si cu ogive nucleare. Acest lucru ar obliga Moscova la fabricarea altor proiectile, ceea ce ar insemna trei-patru miliarde de dolari. Bani s-ar gasi, dar pentru o buna perioada de timp, scutul defensiv al Rusiei ar ramane "ciobit".

Citeste si:

Pentru nevoile interne

Chiar se va ajunge aici? Greu de spus. Dupa cum au decurs pana acum discutiile privind noile preturi la tranzactiile cu gaze naturale, nimeni nu se incumeta sa faca pronosticuri. Ieri, la Moscova, a sosit, pentru o noua runda de tratative, ministrul ucrainean al energiei, Ivan Placikov. Aceasta schimbare a avut darul de a insufla putin optimism celor doua capitale. Daca nu se ajunge la nici o intelegere, este posibil ca gigantul gazelor naturale rusesti, Gazprom, sa sisteze furnizarile sale de "aur albastru" catre Ucraina. Nu, nu este vorba de carburantul destinat consumatorilor europeni: aici actioneaza alte acorduri si se practica alte tarife. Este vorba strict de gazul importat pentru nevoile interne ale Ucrainei. In ce masura este justificata hotararea Moscovei de majorare a pretului de la 60 de dolari la 160?

Instrument politic

In primul rand, Kremlinul se supune presiunilor din partea UE, care a conditionat primirea Rusiei in OMC de liberalizarea pietei gazelor naturale. In al doilea rand, ucrainenii platesc acum mai putin decat rusii pentru consumul de gaze. In al treilea rand, marirea nu vizeaza doar Ucraina, ci toti partenerii Rusiei din fostul spatiu sovietic. E foarte adevarat ca majorarea se putea face treptat, nu dintr-o data. Faptul ca gestul Moscovei a venit pe fondul valului de revolutii portocalii care a bantuit in perimetrul fostei URSS a fost interpretat ca demers politic, ca pedeapsa, dar si ca instrument, ca arma politica. Dar dupa cum atrageau atentia analistii moscoviti, arma nu este totul, mai este nevoie si de minte ca lucrurile sa nu scape de sub control sau ca rezultatul sa fie altul decat cel scontat.

Cu alte cuvinte, fara vointa politica, vor avea de pierdut ambele parti. Pentru Iuscenko asta ar echivala cu un esec in alegerile legislative de anul viitor, cand Ucraina devine republica parlamentara, iar primul-ministru - adevaratul sef al statului.