Revolutiile oranj din Ucraina si Georgia se reflecta in factura de la gaze. Politica pro-europeana a Moldovei ii scade exportul de vin. Rusia aplica voalat sanctiuni economice statelor care nu mai vor „the russian dream“.

"Era subventiilor acordate vecinilor de catre Rusia a durat prea mult. Economiile acestor tari sint acum suficient de puternice pentru a plati pretul pietei. De ce ar trebui sa le subventionam noi, indiferent daca vor sa intre in NATO sau nu?", explica noua politica rusa in domeniul gazelor Serghei Kuprianov, director Gazprom, citat de "The Times".

Gazprom este cel mai mare exportator si detinator de gaze naturale din lume. Puterea monopolistica de care dispune compania de stat rusa ii permite sa jongleze cu "pretul pietei", fara sa aiba o reala concurenta pe piata internationala. De aceea, scumpirea brusca a gazelor este vazuta ca un avertisment adresat de Rusia statelor membre CSI cu atitudine pro-occidentala.

Ucraina arde la foc mocnit si scump

Relatiile ruso-ucrainene au ajuns intr-un impas. Rusia a pus gaz scump peste focul din casele ucrainenilor oranj. De la 50 de dolari mia de metri cubi, rusii au triplat pretul: 160 de dolari! Supararea ucrainenilor este pe masura: Anatoly Kinakh, secretarul Consiliului de Aparare din Ucraina, catalogheaza masurile drept "un soc in relatiile bilaterale".

Pe plan politic, Rusia trateaza Ucraina sub standardele diplomatice. Premierul rus Mihail Fradkov si-a anulat, in mod neasteptat, vizita programata la Kiev pe 22 noiembrie. Explicatia oficiala oferita a fost aceea ca nu s-a obtinut un acord in privinta pretului gazului, scria "Kommersant".

Dmitri Medvedev, membru in Consiliul Director al Gazprom, seful administratiei prezidentiale si recent avansat de Putin ca prim-vicepremier, a adoptat un ton dur in negocieri. "Daca Ucraina refuza pretul oferit, Gazprom va face o alta oferta, si pretul va fi mai mare de 160 de dolari", a accentuat Medvedev.

Relatiile ruso-ucrainene s-au racit considerabil dupa "Revolutia portocalie", care a adus la putere forte pro-occidentale in Ucraina. Noul ministru de Externe al Ucrainei, Boris Tarasiuk, e unul dintre sustinatorii unui curs de politica externa pro-UE si pro-NATO. El declara, la inceputul anului, pentru ziarul rusesc "Vremia Novostei" ca aderarea la UE reprezinta principalul tel in politica externa a Ucrainei, "acest obiectiv putind fi atins in zece ani".

Astfel de precizari cu greu ar putea ramine fara urmari, intrucit Ucraina este membru CSI, organizatia politico-economica dominata de Rusia, ce a inlocuit in 1991 defuncta URSS.

Georgia cu trandafirii, Rusia cu tepele

De la anul, georgienii se gindesc cu groaza daca nu cumva caldura in casa este un lux nepermis. Din 2006, pretul gazelor de la rusi a fost dublat. In loc de 63 de dolari mia de metri cubi, georgienii vor plati 110 dolari.

Premierul georgian, Zurab Nogaideli, a precizat ca dublarea pretului pentru gazul rusesc are un substrat politic. "Noi intelegem ca este o decizie politica", sublinia el la sfirsitul lunii trecute, prezent la Moscova tocmai pentru a discuta aceasta problema. "Gazprom profita de greselile noastre, aratind autoritatilor georgiene cine-i seful", scria presa georgiana, citata luni de RIA Novosti.

Tensiunile ruso-georgiene pot fi observate pe doua paliere. Pe de o parte, avem doua "conflicte inghetate" in Osetia de Sud si Abhazia. Cele doua regiuni separatiste ale Georgiei nu au recunoastere internationala, dar sint sprijinite din umbra de Rusia. Pe de alta parte, "Revolutia trandafirilor" din Georgia a produs o noua orientare in politica externa georgiana, ce nu convine Rusiei. Georgia are acum "noi prieteni". Ministri de Externe si ambasadori din Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia si din Polonia s-au intilnit la Bucuresti, pe 9 noiembrie, pentru "a sprijini aspiratiile de integrare euro-atlantica ale Georgiei". Parlamentul georgian a votat in unanimitate, pe 22 noiembrie, pentru punerea in discutie a retragerii Georgiei din CSI. Presedintele Saakasvili a negat pe 1 decembrie ca Georgia vrea sa iasa din Comunitatea Statelor Independente, prevenind acutizarea conflictului cu Rusia.

"Statele pot rezista santajului rusesc"

Armand Gosu, analist politic specializat pe spatiul ex-sovietic, ne-a declarat ca "Rusia de multa vreme isi foloseste rezervele de hidrocarburi ca element de presiune in politica externa, mai ales in ultimii trei-patru ani." In opinia sa, "Rusia sanctioneaza state care incearca sa-si consolideze independenta, sa limiteze influenta Rusiei in problemele lor interne si care nu se mai aliniaza neconditionat pe principiile de politica externa rusesti". Pe de alta parte, "si Rusia poate fi constrinsa sa-si tempereze cresterea pretului la gaze, Ucraina are conductele pe teritoriul sau". Statele mai mici, ca Georgia si Moldova, "pot rezista la santajul rus, pentru ca sint deja invatati sa-si taie gazul de la aragaz". Analistul considera ca acest tip de politica nu poate "da rezultate" pentru Rusia, pentru ca aceste state, cu ajutor extern, vor reusi sa-si mentina pozitia.

Realpolitik

"Nu e vorba despre politica, ci despre economie", a contraatacat Alexander Ryazanov, presedintele Gazprom. Marirea pretului se aplica si altor state, cum ar fi Armenia sau Belarusul, considerate "prietenele Rusiei". Presa din Armenia arata insa ca pretul de 110 dolari coincide cu discutiile iraniano-armene privind constructia unui nou gazoduct care sa reduca dependenta de Kremlin.

Moldova, in bezna ruseasca

Republica Moldova, al treilea stat membru CSI care are aspiratii de integrare nord-atlantica si europeana, suporta de asemenea consecintele noii sale orientari. La ora actuala, Moldova plateste deja 80 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, unul dintre cele mai mari preturi din CSI. Potrivit agentiei Reuters, e posibil ca, de la anul, Moldova sa plateasca 160 de dolari, la fel ca Ucraina. Mai mult, centrala electrica de la Cuciurgan din Transnistria, indata ce a intrat sub controlul firmei rusesti RAO, a oprit livrarea de curent electric catre localitatile din dreapta Nistrului, incepind cu 9 noiembrie. Conducerea centralei de la Cuciurgan, care asigura jumatate din necesarul de energie electrica din Moldova, a oferit o motivatie strict economica pentru aceasta decizie. In plus, exporturile de vin si produsele agricole dinspre Moldova catre Rusia au fost blocate.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.