Astfel, unele tari au ajuns sa promoveze - pe cai mai mult sau mai putin oficiale - variante care nici macar nu se incadreaza in limitele punctului de vedere exprimat in mod comun de catre Uniunea Europeana. Principiile respective, convenite in iunie, aratau ca nu este posibila revenirea la statutul dinainte de martie 1999 (cand provincia era direct administrata de Belgrad), ca nu poate fi admisa divizarea teritoriului si ca este necesara respectarea drepturilor minoritatii sarbe.

Cu toate acestea, la putin timp dupa ce trimisul special al ONU, Martti Ahtisaari (foto), a initiat prima runda de negocieri, premierul ceh Jiri Paroubek a declarat ca in opinia sa impartirea provinciei in functie de criterii etnice ar fi cea mai buna solutie. La inceputul lunii, presedintele sloven, Janez Drnovsek, prezenta in schimb un plan care prevedea independenta deplina pentru provincie - un punct de vedere care a fost insa dezaprobat chiar si de catre executivul de la Ljubljana.

Potrivit unor surse oficiale, varianta unui Kosovo independent ii ingrijoreaza si pe spanioli, care se tem ca in acest fel s-ar crea un precedent pentru Regiunea Basca. La randul ei, Italia crede ca un viitor stat Kosovo "esuat" ar putea deveni o sursa de refugiati.