Scrutinul de maine din Germania este deschis oricarui rezultat. Nici cancelarul social-deocrat Gerhard Schroeder, nici contracandidatul sau conservator, Angela Merkel, nu sunt siguri pe victorie.

Pentru Schroeder, emo-tiile sunt insa mult mai mari. Sondajele indica un avans al crestin-democratilor lui Merkel (CDU) de pana la zece procente. Ar fi o infrangere dureroasa pentru Schroeder, aflat la putere din 1998, care a cerut in mai organizarea legislativelor cu un an inainte de termen cu speranta ca va obtine o noua legitimitate pentru ambitiosul si controversatul sau plan de reforma a statului providenta.

El a reusit insa sa se impuna in fata celei care aspira sa devina prima femeie cancelar in Germania in cele doua confruntari televizate din campanie, iar partidul sau (SPD) sa reduca diferenta ingrijoratoare din sondaje. Iar nehotararea exprimata de 30 la suta din cei 61 milioane de alegatori poate aduce orice surpriza de ultima ora. Analistii sunt tot mai convinsi ca rezultatele scrutinului vor impune solutia unei "mari coalitii" SPD-CDU, previziu-nile indicand ca nici una dintre coalitiile de partide (social-democrati - verzi si crestin-democrati - liberali) nu vor reusi sa adune o majoritate de 51 la suta din voturi.

Ar fi a doua oara cand Germania postbelica ar fi guvernata in formula SPD-CDU, dupa precedentul din perioada 1966-1969. Deocamdata, Merkel spune categoric "nu" coabitarii cu soacial-democratii, optiune pe care o resping si mediile economice, care cred ca o astfel de guvernare ar frana reformele de care Germania are nevoie. In campanie, SPD a profitat de ideile nepopulare ale lui Paul Kirchhof, propus de Merkel, ministru de finante intr-un guvern condus de CDU si care a propus cota unica de impozitare de 25 la suta in locul sistemului in trepte, care prevede impozite intre 15 si 42 la suta. Tabara lui Schroeder a insistat ca nu este vorba decat de o forma de a-i favoriza pe bogati. In schimb, CDU a denuntat nereusita SPD de a reduce somajul, desi acesta era unul din obiectivele anuntate la preluarea puterii in 1998.

Intre "independenta politicii externe" si apropierea de SUA

Campania electorala a evidentiat diferentele de viziune ale celor doi mari concurenti in materie de politica externa. In timp ce Schroeder a pus accentul pe politica externa independenta a Germaniei si a promis ca "nu vor mai exista soldati germani in Irak", Merkel s-a pronuntat pentru o "revitalizare" a relatiilor cu SUA. In ce priveste problemele europene, candidatul crestin-democrat s-a angajat sa implice mai mult Polonia si "tarile mici" in discutii si se opune aderarii Turciei la UE, oferind, in schimb, Ankarei solutia unui "parteneriat privilegiat".


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.