Decizia guvernului uzbek a fost comunicata ambasadei americane la Taskent imediat dupa ce peste 400 de refugiati din timpul revoltei din luna mai de la Abidjan - inabusita in sange de catre autoritatile uzbece - au fost trimisi din Kirghistan in Romania la sfarsitul saptamanii trecute, in pofida dorintei Uzbekistanului de a fi repatriati.

Relatiile dintre Washington si Taskent s-au deteriorat puternic dupa revolta de la Abidjan, cand interventia autoritatilor s-a soldat, potrivit estimarilor ONU, cu pana la 700 de morti. Taskentul recunoaste moartea a numai 187 de civili si a fost profund nemultumit de atitudinea Statelor Unite, care au insistat pentru o ancheta internationala asupra incidentelor. Guvernul uzbek anuntase de mai multa vreme ca doreste plecarea americanilor de la Karshi-Khanabad, dar decizia oficiala si calendarul de 180 de zile au fost anuntate abia dupa actiunea, sprijinita de Washington, de transfer al refugiatilor uzbeci din Kirghistan in Romania, pe care o califica ieri "o ingerinta grosolana inadmisibila a fortelor externe". Taskentul dorea extradarea refugiatilor, pe care ii considera teroristi, adapostiti in Romania la insistentele SUA, si interventia oficialilor americani pe langa autoritatile kirghize.

Washingtonul spera sa poata negocia mentinerea bazei K2, insa a renuntat la idee dupa notificarea primita din partea Uzbekistanului. "The New York Times" citeaza surse din Ministerul american de Externe, care sustin ca pierderea bazei este de preferat in locul retragerii pretentiilor SUA pentru reforme politice la Taskent si pentru acceptarea unei anchete in cazul crimelor de la Abidjan.

Citeste si:

Chiar ministrul american al apararii, Donald Rumsfeld, a apreciat ca, desi baza K2 este importanta, poate fi inlocuita. De altfel, Rumsfeld a primit saptamana trecuta asigurari ferme din partea Kirghistanului si a Tadjikistanului ca Pentagonul va putea folosi in continuare bazele acestor tari pentru a-si asigura prezenta in Asia Centrala si a putea continua operatiunile in Afganistan. Uzbekistanul a oferit fortelor americane acces la baza aeriana imediat dupa atacurile de la 11 septembrie 2001. Investitiile americane au transformat rapid Karshi-Khanabad dintr-o baza aeriana din era sovietica, in paragina, intr-o placa turnanta pentru operatiunile militare in Afganistan impotriva talibanilor.

Inca nu este clar daca evacuarea militarilor americani va duce la ruperea oricaror relatii intre SUA si Uzbekistan, care, pe masura ce a racit relatiile cu Washingtonul, si-a intarit relatiile cu Rusia si China. Cele doua mari puteri s-au aratat de la inceput foarte ingrijorate de prezenta militara americana in Asia Centrala, zona bogata in resurse, si si-au manifestat sprijinul fata de actiunea guvernului uzbek in timpul revoltei.