"Tragedia de la Srebrenita va urmari pentru totdeauna Istoria Natiunilor Unite", a declarat secretarul general al ONU, Kofi Annan, cu cinci ani in urma. Srebrenita a devenit un cuvant similar cu masacru. Cel mai mare genocid din Europa de la incheierea celui de al doilea Razboi Mondial a avut loc in acest oras minier din estul Bosniei, cu incepere din 11 iulie 1995.

In acea zi, trupele sarbilor bosniaci ale generalului Ratko Mladici au patruns in Srebrenita, oras locuit in majoritate de musulmani, fara a fi impiedicate de soldatii olandezi din trupele ONU (celebrele "casti albastre"), aflati sub comanda unui ofiter francez. Cu doua zile mai devreme, armata lui Mladici incercuise enclava Srebrenita, una din cele sase "zone sigure" aflate sub protectorat ONU si atacase posturile de observatie ale militarilor olandezi. Cel putin 30 de militari olandezi au fost luati prizonieri de sarbi.

Pe 10 iulie, sarbii au inceput bombardarea orasului, iar "castile albastre" olandeze i-au amenintat pe sarbi cu riposta NATO, daca nu se retrag. In dimineata zilei de 11 iulie, avioanele NATO au bombardat tancurile sarbesti de langa Srebrenita, insa Mladici a amenintat ca ii va ucide pe prizonierii olandezi. NATO a incetat atacul, iar Mladici a intrat triumfator in Srebrenita. "Nu va temeti. Toti cei care doresc sa plece vor fi transportati. Lasati femeile si copiii sa plece primii. Nimeni nu va va face rau", spunea Mladici.

Barbatii cu varste intre 16 si 70 de ani sunt retinuti pentru "cercetari". Cei peste 7.000 de barbati au fost inghesuiti in depozite, scoli si hambare, dupa care au fost impuscati si ingropati in gropi comune.

Cei care au incercat sa scape din incercuire au fost impuscati de lunetisti pe dealurile din jurul orasului Srebrenita. Numarul exact al victimelor de la Srebrenita nu este cunoscut nici acum, in conditiile in care se mai descopera gropi comune. Pana acum au fost descoperite 42 de gropi comune, dar expertii ONU cred ca mai sunt inca 22 de astfel de morminte. Numai 2.070 de victime au fost identificate.

Tribunalul ONU pentru Fosta Iugoslavie a condamnat 19 persoane in legatura cu masacrul de la Srebrenita, in frunte cu fostul presedinte al Republicii Srpska (entitatea sarbilor bosniaci) Radovan Karadzici si generalul Ratko Mladici.

Citeste si:

Mii de oameni s-au adunat, ieri, in mica localitate Srebrenita din estul Bosniei pentru a comemora victimele masacrelor de acum zece ani.

"Comemorarea masacrului a devenit o industrie prospera: conferinte, carti publicate, monumente comemorative", scrie ziarul britanic "The Independent". Pentru multi musulmani din Bosnia, comemorarile nu inseamna nimic pana nu vor fi gasiti vinovatii de comiterea masacrelor. Doua familii ale caror rude au fost victime ale genocidului vor actiona in justitie statul olandez, pentru ca nu le-a protejat suficient apropiatii.

Familia lui Rizo Mustafic, electrician angajat de trupele olandeze din Srebrenita, dar pe care militarii au refuzat sa il evacueze, este una dintre cele care au depus plangere.

Husan Nuhanovici, traducator al Castilor albastre olandeze, a carui familie nu a fost evacuata o data cu militarii, fiind masacrata, este persoana care a depus a doua plangere.

Ministrul olandez de Externe, Ben Bot, a reprezentat Olanda la comemorarea de ieri, si s-a intalnit cu rude ale victimelor, dar nu le va prezenta scuze din partea tarii sale.

"Olanda nu este vinovata de masacru", a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului olandez de Externe, Bart Jochems.