Termenul de intrare in vigoare a Constitutiei a fost amanat, fara a exista insa si un calendar precis. In ceea ce priveste extinderea, aceasta va continua intr-un ritm mai lent, dar obligatiile fata de Romania si Bulgaria vor fi respectate.

Respingerea Constitutiei europene de catre francezi si olandezi si decizia mai multor state membre de a suspenda referendumurile pentru ratificarea proiectului nu inseamna ca angajamentele Uniunii fata de Romania si Bulgaria vor fi trase pe o linie moarta. Aceasta este linia generala a declaratiilor liderilor europeni reuniti la summit-ul de la Bruxelles.

ANGAJAMENTE RESPECTATE

De la presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, la premierul luxemburghez, Jean Claude Juncker, a carui tara detine presedintia prin rotatie a UE, si la lideri nationali ca Jacques Chirac, mai-marii Uniunii au facut eforturi sa puncteze ca angajamentele luate de statele membre fata de Romania si Bulgaria trebuie si vor fi respectate. De exemplu, presedintele Frantei si-a exprimat indoiala ca Europa unita poate continua sa se extinda fara a avea si institutii capabile sa functioneze in noua formula, dar a precizat ca liderii Uniunii trebuie sa reflecteze asupra acestui aspect, pastrandu-si totusi promisiunile.

Premierul luxemburghez, Jean Claude Juncker, s-a aratat de aceeasi parere si a incercat sa calmeze vocile care pomeneau deja de pericolul care pandeste Romania si Bulgaria, desi acestea nu mai sunt tari candidate, ci tari in curs de integrare. "Nu exista o vointa predeterminata a liderilor Uniunii de a intarzia aderarea Romaniei. Tratatul de aderare a fost semnat si va fi respectat integral, ceea ce inseamna ca Romania trebuie sa raspunda in timp util la toate exigentele tratatului", a spus Juncker, amintind ca "statele membre ale Uniunii vor respecta toate angajamentele si dispozitiile tratatului".

CONFIRMARE

Corespondentul BBC la Bruxelles transmite ca, dupa contacte bilaterale cu presedintele Chirac si cu premierul britanic Blair si dupa o ora de discutii cu comisarul pentru extindere, Olli Rehn, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a confirmat: "Deci, Romania si Bulgaria nu sunt subiect de discutie. Totul depinde de noi in ceea ce priveste procesul de integrare". Basescu a mai spus ca in proiectul de concluzii ale Consiliului European figureaza si "un salut catre Romania si Bulgaria ca state membre". Tot in acest document, spune presedintele, va fi mentionata respectarea Tratatului de la Nisa, care prevede o Uniune cu 27 de membri. "In declaratii si discutiile bilaterale, Franta, Germania, Marea Britanie si Italia m-au asigurat de sustinerea lor, iar discutiile cu regele belgienilor au transmis acelasi semnal pozitiv", a declarat Basescu, citat de Mediafax.

De vesti mai putin bune vor avea parte statele candidate Croatia si Turcia. Potrivit proiectului documentului final al Consiliului European, membrii UE s-a limitat la a reaminti deciziile din 16 si 17 decembrie 2004 asupra procesului de extindere si sa sublinieze necesitatea punerii lor in practica, fara a face vreo referire explicita la Ankara sau Zagreb. In schimb, Jean Claude Juncker a subliniat ca majoritatea celor 25 de sefi de stat si de guvern din UE impartasesc parerea ca angajamentele asumate in ultimul timp trebuie respectate, inclusiv cele fata de Turcia.

CONSTITUTIA, IN PRELUNGIRI

La finalul primei zile a summit-ului, liderii europeni au procedat conform asteptarilor si au gasit o solutie eleganta de a se detasa cat mai subtil de tratatul constitutional. Ei au recunoscut ca nu va fi posibil ca noua Constitutie europeana sa intre in vigoare la sfarsitul anului viitor, asa cum se prevazuse, si au decis sa prelungeasca perioada de ratificare cel putin pana la jumatatea lui 2007. Deocamdata, nu exista un calendar precis, dar premierul luxemburghez a indicat ca sefii de stat sau de guvern din tarile Uniunii se vor reuni din nou peste un an, ca sa vada pana unde a mers ratificarea Constitutiei si sa stabileasca si ce trebuie facut in continuare.

Citeste si:

Practic, ratificarea documentului va continua in statele care doresc s-o faca, dar cele care au planificat referendumuri pot prelungi termenul pentru a le explica mai bine cetatenilor ce e in joc. Danemarca, Irlanda si Cehia au anuntat deja ca vor amana pana la sfarsitul lui 2006 sau inceputul lui 2007. Luxemburgul, care si-a programat votul popular la 10 iulie, le va urma probabil exemplul, caci procentul celor care resping Constitutia a crescut amenintator dupa voturile francez si olandez. Un al treilea "Nu" intr-o tara fondatoare a Uniunii Europene i-ar da lovitura de gratie, apreciaza BBC.

Speranta multor lideri europeni pare sa fie ca, pana in 2007, unii dintre colegii lor vor fi inlocuiti: in Franta, Olanda, Germania si poate Marea Britanie. Noii lideri vor fi poate mai capabili sa-si convinga alegatorii de importanta proiectului european.

In aceasta perioada, prestatia Romaniei si a Bulgariei trebuie sa fie foarte convingatoare, pentru ca guvernele Uniunii le vor examina cu atentie sporita, preocupati ca viitoarele tari membre sa nu le poata da cetatenilor motive noi de ingrijorare cu privire la viitorul Uniunii.

CEARTA PE BUGET

Cea mai importanta discutie a fost cea privind bugetul Uniunii. Pana la ora incheierii editiei, apriga sesiune de discutii nu luase sfarsit si nu existau decat speculatii in baza pozitiilor deja puse pe tapet de majoritatea participantilor. Lucrurile stateau astfel: britanicii nu renunta la reducerea de care beneficiaza la contributia la bugetul comunitar, francezii nu renunta la politica agrara comuna, iar olandezii insista ca nu mai pot plati asa de mult. Nu e exclus ca si pe aceasta tema sa fie nevoie de o perioada de reflectie.

TACTICA

Presedintia luxemburgheza a Uniunii a gasit o solutie de ultima ora pentru a "forta" o intelegere in privinta bugetului pentru 2007-2013. Renumit pentru veleitatile de negociator si artizan al compromisului, premie-rul Jean Claude Juncker a suspendat lucrarile summit-ului si i-a convocat pe sefii de stat si de guvern la intalniri bilaterale. Astfel, spera Juncker, discutiile vor ajunge mult mai repede la miez si intreaga disputa s-ar putea debloca. Bilateralele vor avea loc intre Juncker si principalele state care vin de pe pozitii de forta: Marea Britanie, care nu vrea sa renunte la rabat, Franta, care nu vrea sa i se reduca subventiile pe agricultura, Olanda si Suedia, care se plang ca platesc prea mult. Juncker propune si adoptarea unei declaratii prin care liderii UE se angajeaza sa revizuiasca, pentru perspectiva 2007-2008, structura bugetului european. Oricum, ieri seara era de asteptat ca discutiile sa dureze pana tarziu in noapte.

A CUI E VINA

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a declarat joi, dupa o intrevedere cu premierul ceh, Jiri Paroubek, ca problemele cu care se confrunta in prezent Uniunea nu au fost cauzate de noii membri, care au aderat in 2004. "Problemele nu au fost generate de noile tari membre, care, dimpotriva, au ajutat in mod semnificativ UE sa-si atinga obiectivele. Lucrul acesta este foarte important", a spus Barroso. Dupa intrevederea cu premierul ceh, presedintele Comisiei Europene a cerut participantilor la summit-ul de la Bruxelles sa-si asume responsabilitatea si sa fie dispusi la concesii. "Este dificil sa obtii consensul daca guvernele mizeaza doar pe cartea nationala", a adaugat Barroso, facand referire la divergentele dintre statele membre pe marginea bugetului comunitar pe perioada 2007-2013.