Bienala de arta contemporana, patronata de insusi seicul Sultan bin Muhammad Al-Qasimi

Ceea e aduce nou bienala din Emiratele Arabe Unite, este faptul ca arta expusa nu primeste limitarile unei clasificari geografice si in caelasi timp, promoveaza artisti mai putin cunoscuti. “Nu ne-am limitat doar la o lista de artisti pe care i-am fi dorit in aceasta bienala, ci am luat in considerare lucrariel artistilor sau mai putin artistilor care au fost destul de deschisi sa accepte provocarea de a-si prezenta ideile”, argumenteaza Hoor Al Qasimi, directorul Sharjah Biennial 9.

De asemenea, mai putin obisnuit pentru un eveniment artistic de talie internationala, dar in acelasi timp pentru un spatiu guvernat dupa legi foarte stricte, traditionaliste, este si faptul ca bienala de la Sharjah “Provisions for the Future”(Provizii pentru viitor) este dominata de o participare feminina. Dintre cei 62 de artisti prezenti, 36 sunt femei, observa theartnewspaper.com.

Sharjah devine astfel, “un punct de intalnire geografic si cultural, unde notiunea de viitor este tot timpul evocata”, comenteaza curatoarea Isabel Carlos.

Prin seminarii si evenimente conexe, bienala va incerca sa raspunda unor mai multe intrebari care privesc lumea artei arabe, denumita recent, dupa explozia din China si Coreea de Nord, “urmatoarea mare descoperire in materie de arta contemporana”.

Intr-o instalatie intitulata “Dubai: What’s Left of her Land?”(Dubai: Ce a ramas din tara ei?), artista Reem Al Ghaith, propune intr-un proiect complex in care imbina tehnici sculpturale si arhitecturale, elemente simbolice ale hartii si siluete de muncitori, pentru a transmite un mesaj critic al obsesiei pentru urbanizarea din Emirate. Totusi, asemeni altor artiste contemporane din lumea araba, si Al Ghaith este constienta ca fara aceasta evolutie catre urbanizare si occidentalizare care a avut loc in ultimii 20 de ani, afirmarea lor ca femei, in lumea artei arabe, ar fi fost mult mai dificila.

“Sunt designer, scriitoare, profesoara, lider, un om care crede, un om care provoaca, fotograf, motivez, fac printuri, sunt o doamna, o artista si o performera”, se autodescrie Reem Al Ghaith pe blogul ei, unde putem vedea si lucrarea care o reprezinta la bienala Sharjahana.

Cuvintele artistei par a surprinde foarte bine existenta dilematica a a unei artiste care creaza in spaiul arab. Dar chiar temele centrale ale dezbaterilor din cadrul bienalei care incearca sa afle: “Cine face arta in lumea araba si de ce? Cine ii finanteaza, promoveaza si cine expune arta acestor artisti? In ce fel, arta se integreaza identitatii sociale a contemporaneitatii arabe? Va fi arta afectata de climatul economic negativ?”, arata ca aceasta existenta araba si artistica in acelasi timp, este dezbatuta si constientizata.

Mesajul pe care il transmite aceasta a 9-a editie a bienalei arabe, ne poate lasa, la kilometri departare, o urma de amaraciune, daca ne gandim ca in Romania-spatiu mult mai apropiat gandirii vestice- Bienala de arta contemporana de la Bucuresti se va afla abia la a 4-a editie, si ca din pacate, aici, arta contemporana are inca un public de nisa.