La un an de la declararea independentei, Kosovo are propriul drapel, propriul imn si chiar propriile servicii de informatii, dar daca cineva vrea sa dea un telefon in fosta provincie sarba trebuie sa formeze prefixul de Serbia.

Iar faptul ca euro este moneda nationala pare ciudat intr-o tara pentru care perspectiva aderarii la Uniunea Europeana este un vis indepartat, comenteaza Reuters, potrivit NewsIn.

Recunoscut ca stat independent de peste 50 de tari, inclusiv SUA si majoritatea statelor UE, dar nerecunoscut de doi membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU - China si Rusia - si bineinteles de catre Serbia, Kosovo continua sa aiba o stabilitate politica precara.

Cei doua milioane de etnici albanezi si cei 120.000 de sarbi - acestia din urma sprijiniti de Belgrad - au relatii tensionate si traiesc sub protectia a mii de soldati straini gratie ajutoarelor in valoare de milioane de euro. Tinerii sarbi si albanezi nici macar nu mai cunosc unii limba celorlalti. "Sunt tensiuni si riscul unor violente grave inca exista", spune Peter Palmer, directorul pentru Balcani de la International Crisis Group (ICG). Cu toate acestea nu au am asistat pana acum la "violente ample si la un exod al sarbilor, asa cum multi preziceau sau se temeau", adauga analistul.

Sarbii si albanezii si Kosovo au avut vieti separate din 1999, cand NATO a bombardat Serbia pentru a o constrange sa-si retraga fortele din provincie. Sarbii care traiesc in Kosovo niciodata nu au recunoscut autoritatile din Pristina. In ultimii ani cele mai violente inclestari s-au inregistrat la Kosovska Mitrovita, orasul unde sarbii si albanezii sunt separati de raul Ibar si unde rar ei se incumeta sa mearga in partea cealalta a orasului. Multe masini in partea sarba din Mitrovita nu au placute de inmatriculare, un semn ca aici guvernul de la Pristina nu are niciun fel de control.

Kosovo si-a stabilit multe, dar nu toate, dintre simbolurile statului, inclusiv o noua Constitutie, o armata, imn national, drapel, pasapoarte, carti de identitate si agentie de informatii. A deschis 18 ambasade, majoritatea in tari occidentale."Ar fi fost mai bine daca am fi avut un numar mai mare de recunoasteri" pe plan international, a declarat Pieter Feith, seful Biroului Civil International din Pristina care supervizeaza aplicarea planului de independenta.

In acelasi timp, Pristina vrea sa se alature Bancii Mondiale si Fondului Monetar International in acest an, desi Serbia si Rusia incearca sa blocheze aderarea Kosovo la orice institutii internationale.

Kosovo s-a aflat sub administratie ONU din 1999, dupa ce bombardamentele NATO au alungat fortele Belgradului, acuzate de atrocitati in timpul razboiului din 1998-1999 dus impotriva gherilelor separatiste albaneze. Aproape 10.000 de albanezi au murit si aproape un milion au fugit din tara.

Liderii din Kosovo raman foarte critici la adresa Belgradului, care, la randul lui, isi cauta dreptatea la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Cu toate acestea, intr-un interviu acordat Reuters, premierul Hashim Thaci isi exprima speranta unor relatii mai bune cu Serbia. "La aceasta aniversare invit Serbia sa recunoasca Kosovo. Este in interesul nostru sa avem o ambasada la Belgrad, dar si in interesul Serbiei sa aiba o ambasada in Kosovo", a spus Thaci.

Ingrijorarea internationala legata de stabilitatea Kosovo este ilustrata si de faptul ca in continuare exista o misiune ONU, 15.000 de soldati ai NATO si o misiune a UE pentru mentinerea pacii si asistenta juridica. "O asemenea structura complicata a organizatiilor internationale, cu atat de multi participanti diferiti, este de natura sa creeze confuzie. Este o realitate generata de lipsa de consens international", a comentar expertul ICG Peter Palmer.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.