International • 2 Februarie 2009 • 13:37
Cateva tari europene au anuntat ca au in vedere gazduirea de detinuti de la Guantanamo, dar o asemenea decizie ridica numeroase probleme de ordin juridic si politic, potrivit specialistilor citati de AFP.

Seful diplomatiei franceze Bernard Kouchner a anuntat ca Parisul este dispus sa primeasca anumiti detinuti de la inchisoarea americana pe care presedintele Barack Obama a promis ca o va inchide in termen de un an, da va studia problema "de la caz la caz".

Din cei 245 de detinuti care se mai afla la Guantanamo, potrivit organizatiilor pentru drepturile omului, circa 60 pot fi pusi in libertate, dar nu se pot intoarce in tara de origine pentru ca ar risca sa fie persecutati. Astfel ca apare problema statutului de care ar beneficia fostii detinuti de la Guantanamo.

Din punctul de vedere al lui Patrick Baudouin, avocat si presedinte de onoare al Federatiei Internationale a Drepturilor Omului, venirea unor fosti detinuti de la Guantanamo in Franta ar fi, in cea mai mare parte, o "decizie politica", arata NewsIn.

"Suntem intr-un caz foarte similar celui al fostului membru al gherilelor FARC Wilson Bueno", alias Isaza, a spus specialistul. Acesta a dezertat din FARC si a eliberat ostaticii pe care ii avea, iar in decembrie a fost primit in Franta in cadrul unui acord cu Bogota. Isaza a obtinut o viza de sedere pe termen lung si a fost primit pe teritoriul francez prin alte proceduri decat cele obisnuite.

O alta solutie luata in calcul ar fi acordarea de azil politic fostilor detinuti de la Guantanamo. Este ceea ce vrea Anne Le Tallec, avocat specializat in dreptul la azil, care lucreaza cu ONG-uri la cazurile unor detinuti de la Guantanamo. Printre ei se numara un algerian de 29 de ani, Nabil Hadjarab, detinut din 2002 si pe care autoritatile americane sunt de acord ca il pot elibera.

"A trait multi ani in Franta si are legaturi aici", subliniaza Le Tallec, apreciind ca tanarul nu poate fi trimis in Algeria pentru ca, "desi achitat, simplul fapt ca a trecut prin Afganistan si pe la Guantanamo face din el un suspect" in tara de origine.

Comisarul european pentru justitie Jacques Barrot, care va merge curand la Washington, subliniaza la randul sau ca a acorda azil politic unui detinut intr-o tara din Europa "priveste in mod indirect toate statele UE, pentru ca el va putea circula liber in toata Uniunea".

"Gazduirea detinutilor nu poate fi improvizata. Bunavointa noastra nu se poate exprima orbeste", a declarat comisarul pentru AFP.

"Principala problema este una de ordin practic. Daca acceptam acesti oameni, ii tinem in inchisoare sau ii eliberam?", a intrebat el. "Daca tii in inchisoare niste oameni care in mod clar sunt nevinovati, vei fi acuzat ca prelungesti Guantanamo. Dar daca ii eliberezi, oameni vor spune: 'dar cu securitatea noastre cum ramane, nu este pusa in pericol?'", a explicat comisarul.

"Aceeasi opinie publica europeana care a reactionat la detentiile nejustificate, ar reactiona la punerea in libertate a unor indivizi periculosi pentru siguranta publica", a mai spus el. Barrot subliniase in urma cu cateva zile ca ministrii de interne trebuie sa fie foarte clari in ceea ce priveste conditiile in care vor accepta detinuti si de ce unii detinuti au un statut, iar altii altul.
Decizia de gazduire se va lua dupa evaluarea riscurilor de securitate si a implicatiilor judiciare, a precizat si Ministerul francez de Externe.

"Trebuie ales bobul de neghina, pe cei care nu prezinta pericol si cei in privinta carora persista indoieli serioase", spune Baudouin.

Majoritatea specialistilor recunosc: chiar si achitati de orice suspiciune, fostii detinuti de la Guantanamo risca sa fie marcati mult timp de oprobriu.

"Ma revolt impotriva acestei logici care spune ca, daca sunt la Guantanamo, sunt vinovati. Prezumtia de nevinovatie nu inseamna numai vorbe frumoase", riposteaza Dick Marty, fost raportor al Consiliului Europei pentru zborurile secrete ale CIA.

In afara de Portugalia, Franta, Spania si Italia, care ar putea primi detinuti, propunerea nu a provocat entuziasm in UE, iar unele tari membre au exclus deja aceasta posibilitate.

Romania nu facut publica pana in prezent o pozitie clara in acest dosar. Ministrul roman de externe Cristian Diaconescu declara dupa o reuniune recenta consacrata Guantanamo ca fiecare tara membra va hotari individual tipul de asistenta pe care il va acord SUA in vederea inchiderii centrului de detentie, iar subiectul va reveni pe agenda in februarie sau martie.

Ministrul roman a mai precizat ca Romania nu a primit nicio solicitare sa preia detinuti din inchisoarea de la Guantanamo, iar in cazul in care SUA ii vor cere acest lucru, va lua o decizie dupa consultari cu partenerii UE si dupa o dezbatere de la nivel national. "Romania este stat membru al UE si evident participa la procesul decizional in cadrul Uniunii. Nici Romania, nici un alt stat din UE nu a primit o solicitare formala de la Statele Unite in legatura cu primirea de persoane care au fost detinute la Guantanamo", a declarat ministrul.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.