O disputa comerciala dintre Rusia si Ucraina a dus la perturbarea aprovizionarii cu gaz a mai multe tari din Uniunea Europeana, care isi acopera circa un sfert din nevoile de gaz importand din Rusia, prin conductele de pe teritoriul Ucrainei, reaminteste Reuters, explicand cateva aspecte ale crizei.

  • Cum a inceput criza?

Rusia si Ucraina nu au reusit sa se puna de acord asupra unui nou contract pentru furnizarea de gaze in 2009 inainte de termenul limita de 31 decembrie, fixat de negociatorii rusi. Monopolul rus Gazprom a anuntat in timpul negocierilor ca vrea sa creasca pretul pentru gazul furnizat Kievului de la circa 179,5 la circa 250 de dolari. Potrivit NewsIn, Ucraina considera prea mare acest pret si a cerut ca orice marire a pretului de import a gazului sa fie insotita de o crestere a pretului de tranzit perceput de Ucraina pentru transportul gazului rusesc spre clientii europeni.

  • De ce primesc tarile europene mai putin gaz?

Gazprom a sistat de 1 ianuarie furnizarea de gaz catre Ucraina. Acest lucru nu este insa atat de simplu de facut pe cat suna, intrucat gazul pentru Ucraina este livrat prin aceeasi retea de conducte prin care circula gazul destinat clientilor din Uniunea Europeana, mai noteaza NewsIn. Asadar, sistand furnizarea de gaz pentru Ucraina, Rusia a redus de fapt volumul total pompat in conductele ucrainene, scazand volumul la care se ridica gazul cumparat de Kiev. Aceasta a insemnat o reducere de la 400 de milioane de metri cubi pe zi la circa 300 de metri cubi pe zi.

Rusia si Ucraina au variante diferite pentru ceea ce s-a intamplat in ziua urmatoare. Rusia a acuzat Ucraina ca a luat din gazul destinat europenilor si l-a folosit pentru propriile nevoi. Luni, Rusia a redus si mai mult gazul introdus in conductele ucrainene, cu a sasea parte, spunand ca acesta este echivalentul cantitatii de gaz furat de Ucraina. Ucraina a negat, spunand ca nu a facut decat sa foloseasca o parte din gazul pentru europeni pentru a mentine presiunea in reteaua de conducte.

Marti, Gazprom a acuzat Kievul ca a inchis unilateral trei dintre principalele conducte prin care tranziteaza gazul pentru europeni. Ucraina are alta varianta a faptelor, acuzand Rusia ca a redus deliberat exporturile, amenintand aprovizionarea Republicii Moldova, Bulgariei, Romaniei, Greciei, Turciei, Poloniei, Ungariei, Slovaciei si Germaniei. Premierul rus Vladimir Putin ordonase luni Gazprom sa reduca exporturile catre europeni.

  • Cum este transportat gazul spre Europa?

Circa 80% din exporturile rusesti de gaz spre Uniunea Europeana se fac prin intermediul Ucrainei. Exista o retea complexa de conducte, insa rutele principale sunt doua. Una se indreapta spre vest prin Slovacia si, de acolo, spre Cehia, Austria, Germania, Franta, Italia si alte tari. Cea de a doua porneste spre sud, spre Balcani si sud-estul Europei, acestea fiind regiunile cele mai grav afectate de problemele de aprovizionare. Conducta spre Balcani este mai vulnerabila la reducerea volumului de gaz pompat, pentru ca aceasta nu este conectata la depozite de gaz. Conducta spre Slovacia este conectata la depozitele uriase de gaz din vestul Ucrainei, deci aprovizionarea este mai sigura.

Pe langa aceste doua ramuri principale, exista conducte separate intre Ucraina si Ungaria, Polonia si Romania.

  • Exista alte conducte de gaz spre Europa?

Rusia a anuntat ca va compensa reducerea livrarilor via Ucraina pompand mai mult gaz in conducte alternative catre clientii europeni. Nu este clar insa daca aceste conducte au capacitatea necesara pentru a compensa integral reducerea volumului de gaz din conductele ucrainene.

YAMAL-EUROPE - porneste din Siberia, traverseaza Belarusul, ajungand in Polonia si Germania, cea mai mare economie europeana. Aceasta conducta are o capacitate de 33 de miliarde de metri cubi pe an sau circa 100 milioane metri cubi pe zi. Gazprom si-a suplimentat exporturile prin aceasta conducta pentru a contracara scaderea celor care se fac prin Ucraina.

BLUE STREAM - leaga Rusia de Turcia pe sub Marea Neagra. Are o capacitate de 16 miliarde de metri cubi pe an, adica 50 de milioane de metri cubi pe zi. Gazprom a anuntat ca suplimenteaza volumul de gaz pompat si in aceasta conducta.

  • Cine mai este implicat in conflictul ruso-ucrainean?

Multe dintre tarile europene care au anuntat ca primesc mai putin gaz deecat de obicei din cauza disputei ruso-ucrainene sunt clienti ai RosUkrEnergo (RUE), un intermediar inconjurat de controversa inca de la crearea sa. Polonia, Romania si Ungaria primesc o parte din gazul rusesc importat de la aceasta companie cu sediul in Elvetia, si nu direct de la Gazprom, cum este, de exemplu, cazul Germania.

Robinetul s-a inchis. Mai multe tari europene anunta probleme de aprovizionare

  • Disputa comerciala sau politica?

Gazprom afirma ca disputa cu Ucraina este pur comerciala, provocata de faptul ca aceasta tara nu plateste un pret corect pentru gazul rusesc. Multi diplomati si analisti sunt de acord ca disputa este in primul rand comerciala. Este insa la fel de adevarat ca cele doua tari au relatii foarte tensionate. Rusia a fost nemultumita de Revolutia portocalie din 2004 care a adus la putere in Ucraina un regim prooccidental. De atunci, Kremlinul a criticat vehement intentiile Kievului de aderare la NATO.

  • Ce urmeaza?

Cea mai rapida solutie pentru reluarea normala a aprovizionarii ar fi ca Rusia si Ucraina sa reia negocierile. Ambele parti se declara pregatite pentru acest lucru, dar nu exista un compromis viabil in discutie. Presiunile asupra celor doua parti vor creste probabil, avand in vedere ca Germania incepe sa fie afectata de disputa ruso-ucraineana.

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.