Pe fondul crizei, femeile se inghesuie sa doneze ovule si sa fie mame surogat

In prezent, o mama surogat este platita cu suma de 25.000 de mii de dolari, iar donatoarele de ovule primesc, in general, de la 3000 la 8000 de dolari. Sunt insa si agentii dispuse sa plateasca mai mult, pentru caracteristici specifice prezentate de donatori.

De exemplu, in ziare, la rubrica de mica publicitate, apar anunturi din ce in ce mai excentrice cu privire la acest subiect, ce ofera preturi din ce in ce mai mari.

Un cuplu este dispus sa plateasca chiar mai mult de 25.000 de dolari, unui donator suta la suta evreu, atractiv, fara boli genetice si conditie fizica buna. Sumele ajung astfel pana la 50.000 de dolari, pentru donatori speciali.

"De fiecare data cand rata angajarilor este la pamant, primim tot mai multe telefoane”, a declarat Robin Von Halle, presedintele unei agentii de resurse pentru reprudecere alternativa, din Chicago.

Aici, ofertele de ovule au crescut cu 30 la suta in ultimile saptamani. “Primim in jur de 60 de telefoane pe zi. Ne suna chiar si barbati care isi recomanda propriile sotii pentru acest lucru, este un pic infricosator”, a adaugat acesta.

Spitale universitare si avocati ce reprezinta drepturile si perspectivele parintilor din Los Angeles, cu privire la donatiile de ovule si plata unei mame surogat, spun ca, in prezent, cuplurile care isi doresc copii nu mai asteapta atat de mult pentru o oferta, in conditiile in care nu cu mult timp in urma asteptau cel putin 6 luni. La unele clinici se inscriu chiar 17 de persoane zilnic.

“Multe dintre femeile care se ofera drept mame surogat trebuie sa-si plateasca studiile, sa-si cumpere o casa sau sa asigure educatia copiilor”, declara agentiile de recrutare. “Mai putine la numar sunt cele care opteaza pentru aceasta “noua afacere” pentru ca doresc sa faca o fapta buna pentru anumite familii care isi doresc un copil si care sustin ca iubesc sa fie insarcinate”, dezvaluie specialistii.

Asociatia americana de reproducere medicala critica compensatiile de peste 10.000 de dolari, considerandu-le nepotrivite, deoarece ofertele aduc donatori nedocumentati, interesati de acest subiect doar din prisma castigului.

Insa nu este atat de usor sa fii acceptat pentru a dona ovule sau sa porti in pantece un copil timp de noua luni. Nu este indeajuns doar sa vrei sa faci acest lucru, in special in cazul in care scpul final il reprezinta banii.

Astfel, nu este de mirare ca majoritatea agentiilor refuza multe femei fertile.

Potrivit specialistilor, candidatii trebuie sa aiba varste cuprinse intre 20 si 30 de ani, greutatea sa coincida cu inaltime iar starea de sanatate sa fie foarte buna.

Aplicantii cu istorie in spate in ceea ce priveste bolile cu transmitere sexuala sau altele precum diabet, hepatita, cancerul, chiar si depresie, sunt descalificati.

Candidatii sunt nevoiti sa treaca printr-o serie de teste genetice si psihologice si, de asemenea, sa indeplineasca o serie de cereri impuse de administratia alimentelor si medicamentelor.

Printre acestea, nu este permis nici ca donatorii sa ai vreun tatuaj, piercing, sau rezidenta in trecut in mai multe tari straine, incluzand si Marea Britanie intre 1980 si 1996, perioada in care a s-a manifestat boala vacii nebune.

Iar toate acestea doar ca sa fii trecut pe lista de asteptare.

Urmeaza ca donatorii sa asteapte sa fie alesi de catre un cuplu, lucru ce poate dura luni sau chiar ani de zile.

“Acum ca avem mai multi donatori, a devenit o piata de desfacere importanta. Criteriile de selectie ale cuplurilor sunt mai riguroase. Mai nou, oamenii cauta sportivi, anumite nationalitati, precum suedezi, au de unde sa aleaga,astfel ca isi permit sa astepete mai mult pentru o alegere cat mai buna”, spun medicii.

Odata selectate, persoanele donatoare de ovule trec prin tratamente cu injectii, timp de saptamani intregi, pentru a coincide perioada menstruala cu primitorul, dar si pentru a fi stimulati foliculii ovarieni.

Donatorii sunt monitorizati zilnic, cu teste la sange si radiografii ultrasunete. Ovulele sunt recoltate prin intermediul unei injectii, un ac fiind introdus in peretele vaginal, donatorul fiind anesteziat in timpul procedurii.

Mai mult, este necesar ca donatoarele sa isi schimbe stilul de viata: nu au voie sa fumeze, sa bea, dar nici sa intretina relatii sexuale, aceasta ultima cerinta fiind cea mai suparatoare penru majoritatea donatorilor.

Astfel se explica faptul ca multi ofertanti se razgandesc cand afla ce implica intregul proces.

Exista riscuri si pentru donatori insa, incluzand hemoragii si infectii in urma injectiilor, si, in cazuri mai rare, sindromul de hiperstimulare ovariana, ce poate aparea ca efect secundar in urma tratamentelor de stimulare ovariana, efectuate in cadrul tehnicilor de reproducere asistata, care pot pune viata unei femei in pericol.

Insa monitorizarea atenta poate evita aceste riscuri. “Daca donarea de ovule se face in clinici specializate, rata complicatiilor este foarte scazuta iar succesul este garantat”, spun specialistii.

In ceea ce priveste donarea de sperma, in general se plateste cu 100 de dolari, sau mai putin, iar donatorul intreprinde de asemenea o serie de teste medicale.

Practica este la mare cautare in randul femeilor singure dar si al lesbienelor.

Reprezentantii clinicilor spun ca in ciuda crizei, nu au observat o scadere a cererilor de ovule sau mame surogat, acestia fiind dispusi sa plateasca sume tot mai mari, ce acopera atat procedurile medicale cat si onorariile ofertantilor.

Majoritatea cuplurilor interesate de donatori de ovule sau mame surogat sunt din Europa, unde asemenea servicii contra cost sunt ilegale, iar asteptarea poate dura de la cateva luni la cativa ani.

Majoritatea femeilor care s-au oferit sa fie purtatoare de copii pentru cupluri cu probleme de fertilitate marturisesc faptul ca decizia implica o problema serioasa, ce necesita o perioada de gandire. “Trebuie sa-ti pui intrebarea cum te vei simticand vei constientiza faptul ca, dupa ce se incheie intregul proces, un copil de-al tau este acolo undeva”, spune o femeie ce a trecut de doua ori prin aceasta experienta.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe