Potrivit expertilor, ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse avea multi informatori in perioada URSS, printre care Aleksei, care ar fi fost recrutat in 1958 sub numele "Drozdov". Practic toti episcopii din perioada sovietica au colaborat cu KGB, spune preotul Gleb Iakunin, disident si aparator al drepturilor omului, care a studiat arhivele KGB.

"Toti erau informatori, dar Aleksei se distingea. Era foarte activ in exercitarea acestei profesii", subliniaza el.

Mai multi dintre acesti episcopi au participat la alegerea succesorului lui Aleksei al II-lea, care a murit la varsta de 79 de ani, dupa o ascensiune vertiginoasa de la seminarul din Estonia la conducerea unei Biserici cu milioane de credinciosi. Aceasta ascensiune dateaza din timpul in care violentele campanii antireligioase staliniste incetasera, dar in care puterea sovietica supraveghea in continuare activitatea Bisericii.

Cea mai convingatoare dovada a colaborarii lui Aleksei cu KGB este un document descoperit in Estonia in anii '90 de istoricul Indrek Jurjo, directorul publicatiilor Arhivelor nationale ale Estoniei. "Era o descriere a recrutarii agentului Drozdov. Adevaratul sau nume nu era mentionat, dar totul corespunde cu biografia patriarhului Aleksei al II-lea, inclusiv anul nasterii sale", explica el.

"KGB-ul nu a exercitat presiuni mari asupra lui. Nu aveau documente compromitatoare, doar i-a oferit posibilitatea de a face cariera. Daca ar fi refuzat, ar fi ramas probabil un simplu preot", adauga acesta.
Aleksei nu a recunoscut niciodata ca ar fi fost un informator, iar Biserica a dezmintit toate acuzatiile, chiar si dupa publicarea unor articiole in presa rusa in anii '90. Patriarhul a cerut totusi iertare pentru actiunile unor membri ai Bisericii, intr-un interviu din 1991.

Citeste si:

Explicand cum, ca episcop in Estonia, a reusit sa impiedice inchiderea bisericilor, el a recunosout: "Aparand un lucru, este necesar sa cedezi in porivinta altui lucru". "Le cer iertare celor carora compromisul, tacerea, pasivitatea fortata sau exprimarea loialitatii le-au facut rau", a subliniat el.

Potrivit lui Oleg Kaluguin, fost general KGB, Aleksei a crezut ca este absolut necesar sa coopereze, pentru a salva Biserica. El a povestit ca l-a intrebat pe Aleksei in 1991 de ce a decis sa lucreze cu serviciile secrete si ca acesta i-a raspuns: "Ce puteam face? Puteam sa emigtrez, sa fiu ucis, sa fiu dus intr-un lagar sau sa cooperez. Am cooperat pentru a salva Biserica si pe mine".

KGB-ul s-a infiltrat total in Biserica, iar preotii au ajutat la supravegherea potentialilor disidenti, a spus Kaluguin, care locuieste in SUA. "Daca un credincios dadea dovada de lipsa de loialitate fata de regim si daca preotul afla, trebuia sa raporteze", a explicat el.

Ksenia Dennen, sefa Institutului Kestin din Oxford, care studiaza chestiunile religioase din tarile comuniste, nu vede nimic extraordinar in colaborarea prelatilor cu KGB. In opinia sa, "toata lumea stia si era singurul mod in care Biserica putea supravietui ca organizatie legala".