Singura femeie de culoare din Guvernul francez, Rama Yade, in varsta de 32 de ani, este de origine senegaleza. Ea a venit la Bucuresti pentru a promova principiile universalitatii drepturilor omului si pentru a decerna premiul pentru drepturile omului acordat de Ambasada Frantei la Bucuresti.

"Chiar daca anul acest se implinesc 60 de ani de cand ONU a adoptat Declaratia Universala a Drepturilor Omului, mai sunt inca multe de facut. Ma gandesc mai ales la femeile violate si mutilate din R. D. Congo, la femeile asasinate in Afganistan pentru ca promoveaza educarea semenelor lor, ma gandesc la jurnalistii incarcerati sau asasinati pentru ca lupta pentru libertatea de exprimare", a declarat Rama Yade, luni seara, in cursul unei ceremonii gazduite de Ambasada Frantei.

Ea a explicat ca Frantei ii revine in mod deosebit responsabilitatea ca aceste drepturi sa fie afirmate si respectate. "Franta a fost printre primele tari care a formulat ideea universalitatii drepturilor omului si a proclamat inca din 1848 deviza revolutionara 'Libertate. Egalitate. Fraternitate'", a reamintit Yade.
"Este in continuare un principiu revolutionar si de actualitate pentru ca zi de zi, in intreaga lume, barbati, femei si copii se zbat pentru liberate. Este un motiv de mandrie pentru Franta sa poarte o asemenea responsabilitate", a mai spus secretarul de stat pentru drepturile omului.

Rama Yade a explicat ca datorita semnificatiei crescute pe care Franta o acorda respectarii si apararii drepturilor omului, acestea au fost si sunt o prioritate pe agenda franceza a presedintiei UE. In cadrul presedintiei UE, Franta a insistat pe doua aspecte concrete ale drepturilor omului: drepturile femeilor si drepturile homosexualilor.

"In primul rand ne-am concentrat pe drepturile femeilor, pentru ca ele sunt cele care sunt primele victime ale unei societati in criza si tot ele sunt cele care se vor zbate pentru a recladi acea societate", a argumentat Yade. Pentru a combate violenta domestica, tortura si alte forme de discriminare, Franta si-a propus sa inainteze un text de declaratie tarilor UE. "Va fi un text concret, precis, care sa atraga atentia ca lupta pentru drepturile femeilor trebuie sa fie tratata cu o importanta crescuta si care sa foloseasca diplomatilor drept instrument practic pentru apararea drepturilor femeilor", a explicat Rama Yade.

In ceea ce priveste drepturile homosexualilor, Yade a atras atentia ca nu e vorba despre "legalizarea casatoriilor intre persoane de acelasi sex si a adoptiilor", ci pur si simplu de a inlatura fobia care inca exista fata de homosexuali si de a respecta "drepturi elementare". In acest sens, Franta isi propune sa convinga cat mai multe tari sa semneze "Declaratia mondiala pentru liberalizarea homosexualitatii".
Rama Yade a insistat asupra faptului ca si Romania are un rol esential in lupta mondiala pentru drepturile omului si l-a citat pe presedintele Nicolas Sarkozy, care, atunci cand a venit in Romania, a declarat "ca nu numai Romania are nevoie de Europa, ci si Europa are in egala masura nevoie de Romania. O Romanie moderna si democratica".

Citeste si:

Rama Yade i-a inmanat in acest context Premiul pentru drepturile omului, acordat de Ambasada Frantei in Romania, Elenei Motas, inspector scolar in judetul Iasi, pentru ca a sustinut infiintarea unor gradinite bilingve romani-romane.

"Sunteti dovada vie ca femeia are un rol primordial in consolidarea societatii si ca femeile pot promova valori esentiale precum instruirea, cultura si comunicarea", a spus Rama Yade, care a citat un vechi proverb: "Daca ai educat o femeie, ai educat un popor intreg".

Elena Motas a marturisit ca premiul pe care l-a primit ii da putere pentru a lupta in continuare pentru educarea copiilor romi. "Nu intotdeauna o femeie de etnie roma are sansa sa fie premiata, cu atat mai putin o femeie care se ocupa de educarea copiilor romi", a spus Motas.

Ea si-a exprimat speranta ca odata cu acest premiu vor disparea unele prejudecati despre femeile rome. "Unii spun ca femeia roma este ingradita de familia si comunitatea ei. As vrea sa vedeti in mine exponentul femeii care a reusit sa depaseasca aceste bariere. Mai sunt multe femei ca mine", a subliniat Elena Motas.

Proiectul gradinitelor bilingve a fost initiat de asociatia "Amare Romenza" si a plecat de la constatarea ca numerosi copii romi nu mergeau la gradinita pentru ca nu intelegeau limba romana si astfel aveau un mare handicap cand ajungeau in scoala primara. Educatorii din gradinitele bilingve au predat atat in romaneste, cat si in limba materna a copiilor, facilitandu-le astfel integrarea si accesul la educatie. Proiectul a fost extins si la clasele primare frecventate de romi, de exemplu in localitatea Ciurea.