Interpretarea sondajelor, noul sport national al americanilor

Saptamana trecuta, atat partizanii senatorului democrat de Illinois, cat si cei ai colegului sau republican de Arizona au gasit motive de incurajare in avalansa de sondaje zilnice. Mai multe sondaje la nivel national ii acorda un avans de doua cifre lui Obama, altele par sa indice ca McCain este inca in cursa, cu doar 2% handicap peste marja de eroare.

Dar sondajele nationale nu se dovedesc neaparat pertinente cand este vorba despre desemnarea viitorului invingator, avand in vedere modalitatea de scrutin, care se desfasoara de la stat la stat. Asa incat, institutele de sondaje sunt in mod deosebit interesate de statele disputate, inca indecise si cu numar mare de reprezentanti in Colegiul electoral, precum Ohio (centru), Florida (sud-est) sau Pennsylvania (est).

Pentru Charles Franklin, profesor de stiinte politice la Universitatea din Wisconsin (nord), fluctuatiile sondajelor se dovedesc a fi, in mod paradoxal, o sursa de satisfactie. "Daca toate sondajele ar avea exact aceleasi rezultate, metoda prin care sunt realizate ar avea in ea ceva fundamental gresit", asigura Franklin, cofondator al site-ului Pollster.com, care compileaza sondajele.

Raspunsurile unui esantion de 1.000 de persoane sunt fiabile cu o marja de eroare de 3%, potrivit lui. "Deci, varietatea cifrelor este de natura sa ne linisteasca, pentru ca astfel stim ca grupurile sunt luate intr-adevar la intamplare. Daca ar fi mai putin diferite, am sti ca institutele triseaza", sustine el.

Ca si Pollster.com, pe internet au aparut numeroase alte site-uri pentru a diseca si comenta sondajele, permitand astfel degajarea unor tendinte solide, potrivit lui Henry Brady, profesor de stiinte politice la Berkeley, California. "Fac treaba buna popularizand sondajele. Dar nu trebuie uitat ca orice sondaj poate sa greseasca. Trebuie vazute toate sondajele pentru a vedea daca exista o tendinta comuna. Iar tendinta in acest moment este evidenta: Obama conduce", adauga Brady.

Un sondaj publicat saptamana trecuta care il plasa pe Obama la doar 1% in fata lui McCain demonstreaza, potrivit acestui specialist, natura aleatoare a sondajelor in general. "Cred ca ar fi trebuit sa il examineze si sa se intrebe daca nu cumva au gresit si sa o ia de la capat", subliniaza Brady. "Cand atat de multe sondaje spun ca Obama are cinci, sase, sapte puncte avans si al tau spune ca diferenta e de un punct, cred ca aceasta nu este o informatie, este o greseala", insista el.

"Aceasta nu inseamna ca au facut ei o greseala. Este pur si simplu ceea ce se intampla cu sondajele. Din cand in cand, apare cate unul in care nu poti sa ai incredere. Asta e meseria", spune el.

O alta problema care agita spiritele la sediile de campanie si redactiile ziarelor este "efectul Bradley", numele candidatului de culoare la functia de guvernator de California, prezentat de sondaje drept castigator in 1982, dar care a pierdut.

Ideea ar fi ca o parte dintre participantii la sondaje ar minti spunand ca ar vota un candidat de culoare, pentru a nu parea rasisti.

"In mod sigur, acesta este un lucru care le da insomnii celor care fac sondaje", spune Franklin. Dar, potrivit lui, "cercetarile recente arata ca acest fenomen s-a diminuat mult din anii '90".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe