Combaterea incalzirii globale, victima crizei financiare si a evolutiilor politice

Dupa conferinta de la Bali din decembrie 2007, cele 190 de state membre ale Conventiei Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (CNUCC) trebuie sa negocieze un acord multilateral pentru combaterea gazelor cu efecte de sera pana la sfarsitul anului 2009, cand va avea loc conferinta de la Copenhaga, pentru a raspunde semnalelor de alarma lansate de cercetatori.

Pentru a mentine climatul sub control si a limita o crestere medie a temperaturilor planetare la doua grade Celsius, Grupul interguvernamental de experti pentru evolutia climatului (GIEC) preconizeaza injumatatirea emisiilor de gaze de sera pana in 2050, incepand sa le reduca cel tarziu din 2020.

Exista temeri ca actuala criza financiara risca sa serveasca de argument celor mai putin entuziasmati de eforturile de care este nevoie pentru reducerea poluarii. Cei 40 de ministri reuniti pentru consultari informale la inceputul saptamanii, la Varsovia, pentru a pregati Conferinta CNUCC de la Poznan din 1-2 decembrie, afirma contrariul.

"Au declarat clar ca aceasta criza financiara nu trebuie sa fie un pretext pentru a incetini actiunile pentru combaterea schimbarii climatice", a dat asigurari secretarul executiv al CNUCC, Yvo De Boer. "Nu ne putem permite sa lasam acest proces sa derapeze: trebuie sa trecem de la o faza de discutii la una de negocieri".

Totusi, Uniunea Europeana, imobilizata de fronda unei parti dintre statele membre impotriva planului sau pentru climat, risca deja sa para divizata. La finalul summitului de saptamana aceasta, UE a decis sa mentina obiectivele si calendarul acestui plan, dar nu este sigur ca va ajunge la un consens inainte de conferinta de la Poznan.

In ceea ce priveste Statele Unite, in pofida alegerii unui nou presedinte in 4 noiembrie, Washingtonul va fi reprezentat la Poznan tot de administratia Bush, care nu s-a aratat dispusa la prea multe concesii in acest dosar. Reprezentanta Statelor Unite Paula Dobriansky a dat asigurari la reuniunea de la Varsovia ca va lucra "cu echipa de tranzitie" pe care o desemna castigatorul alegerilor, "fie ca va fi republican sau democrat".

"Poznan se anunta drept o conferinta de tranzitie discreta si nu ar trebui sa suscite prea multe asteptari", considera un delegat elvetian.

Spre jumatatea lunii noiembrie, delegatiile vor primi agenda conferintei de la Poznan.

Ministrul polonez al Mediului Maciej Nowicki a anuntat organizarea unei mese rotunde ministeriale, in timpul sesiunii ministeriale a conferintei, din 11 si 12 decembrie, cu privire la "viziunea pe termen lung" (pana in jurul 2050) a protectiei climei.

"Avem nevoie de lamuriri", afirma Yvo De Boer. "Ministrii au reafirmat ca tarilor industrializate le revine datoria de a deschide drumul si de a fixa obiective pe termen mediu" (2020), fara sa se limiteze la calendarul pana in 2050. "Sectorul privat are nevoie de aceasta in aceasta perioada dificila. Exista in prezent o problema pe piata de capital, banii exista, dar nu ies: trebuie cu adevarat sa avansam in aceste probleme de finantare si transfer al tehnologiilor" curate, insista el.

Nu se pune insa problema de a vorbi despre cifre la Poznan, nici despre stabilirea unor noi obiective de reducere a poluarii, care vor fi, in cel mai bun caz, amanate pentru Copenhaga.

"Ne asteptam la presiuni de la G77 (tarile in curs de dezvoltare), care ne vor cere obiective individuale sau cel putin o scara colectiva de reduceri", comenteaza un diplomat occidental.

Ministrul sud-african Martinus Van Schalwyck a cerut la Varsovia angajamente financiare din partea tarilor industrializate. Dar, potrivit unui participant, colegul sau german Sigmar Gabriel i-a raspuns ferm ca nu exista buget si ca trebuie luate in calcul doar fondurile generate de piata carbunelui.