Marea Neagra inspira proiecte care raman neconcretizate din cauza mozaicului de interese

Toate aceste platforme au la baza interesele tot atator tari, fiecare incercand sa impuna cadrul de cooperare pe care l-a initiat si care ii deserveste cel mai bine interesele si abordarile strategice. Evident, din acest motiv, de multe ori are loc un "dialog al surzilor", la fel cum s-a intamplat si la masa rotunda "Marea Neagra, noua frontiera a Uniunii Europene", organizata astazi de Ministerul de Externe si de Ambasada Frantei, sub egida presedintiei franceze a UE.

Odette Hatoo-Tomescu, cercetatoare la Fundatia Nationala de Stiinte Politice din Paris, a atras, de altfel, atentia, in cadrul discutiilor, ca in regiune exista o "tesatura de institutii" care au menirea de a promova cooperarea regionala. "Daca aceste cadre de cooperare nu vor fi definite de o mai mare coerenta, daca nu vor avea o directie concreta si o continuitate, atunci nu vor avea eficienta", a explicat ea. Tomescu a accentuat dificultatea demersului, avand in vedere ca "sunt in joc sferele de influenta ale marilor actori".

Romania, prin vocea ministrul de externe Lazar Comanescu, a pledat pentru politica de cooperare Sinergia Marii Negre, care are un avantaj fata de Parteneriatul Estic - include si Rusia si Turcia. In viziunea Romaniei, Sinergia reprezinta o abordare multidimensionala si deschisa a cooperarii la Marea Neagra, care sa duca la o dezvoltare sustinuta, la implementarea proiectelor dinamice, la diversificarea dialogului regional si la o platforma de dialog flexibila. Sinergia Marii Negre cuprinde Armernia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

Pe de alta parte, ambasadorul Suediei, Mats Aberg, a insistat asupra Parteneriatulu Estic, care se vrea un forum multilateral intre UE, pe de o parte, si Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Azerbaijan si Armenia, pe de alta parte, pentru promovarea si incurajarea legaturilor economice si politice si pentru a facilita incheierea unor acorduri privind regimul de vize. Acest proiect a fost propus de curand de Polonia si Suedia si se bucura de sustinerea Germaniei. Desigur, a declarat Aberg, Parteneriatul Estic trebuie gandit in mod complentar cu Sinergia, pentru a actiona coerent in regiune. De altfel, ambasadorul a anuntat ca sub presedintia suedeza a UE (iulie-decembrie 2009), una dintre prioritati va fi Marea Baltica si crearea unei "sinergii" intre Marea Neagra si Marea Baltica.

La randul sau, ambasadoarea Turciei, Ayse Sinirlioglu, a adus in discutie Platforma de Stabilitate si Cooperare in Caucaz, care "nu trebuie sa inlcouiasca alte initiative, ci sa cultive climatul de incredere si prietenie in regiune". Aceasta propunere a fost recent adusa in discutie, la sfarsitul lunii august de premierul turc Recep Tayyip Erdogan, din cauza temerilor legate de securitatea energetica, privita din prisma conflictului georgian. Platforma ar include Turcia, Rusia, Georgia, Armenia si Azerbaidjan. Acest forum caucazian incearca sa rezolve problemele de securitate energetica din zona, dupa conflictul ruso-georgian, si propune Armenia ca ruta alternativa pentru gazul si petrolul venit din Rusia sau alte state din Eurasia.

Una dintre tarile la care se refera atat Parteneriatul Estic, cat si Sinergia Marii Negre, R. Moldova, a prezentat viziunea sa asupra acestor propuneri. Din punctul de vedere al Chisinaului, reprezentat de Lidia Gutu, ambasadorul R. Moldova in Romania, aceste proiecte trebuie dezvoltate in paralel. Sinergia se contureaza ca o "platforma de cooperare, bazat pe criteriul geografic", in timp ce Parteneriatul Estic este creat in baza vointei explicite a statelor implicate de a se apropia de UE.

In discursul lui Gutu a fost aminitita insa o patra platforma, OCEMN (Organizatia Cooperarii la Narea Neagra). Gutu a declarat ca este esential ca UE sa isi reafirme sustinerea pentru OCEMN, ca organizatie cu un eficient mecanism interguvernamental. In acest context, R. Moldova a atras atentia asupra importantei colaborarii in domeniul infrastructurii. "Pentru R. Moldova, Memorandumul de intelegere pentru dezvoltarea transportului in Marea Neagra si Memorandumul de intelegere privind coordonarea dezvoltarii autostrazii de centura a Marii Negre reprezinta documente esentiale", a declarat Lidia Gutu.

"R. Moldova ar aprecia daca in timpul elaborarii Parteneriatului Estic ar fi consultata pentru a dezvolta asa-numitul concept de 'proprietate comuna' (joint ownership). Parteneriatul Estic nu ar trebui sa fie o strategie unilateral dezvoltata, ci ar trebui sa fie o colaborare aprofundata si multilaterala cu fiecare tara in parte", a punctat Gutu.

Cu cea mai integratoare viziune a venit insa ambasadorul Elvetiei, tara care nu s-a implicat in niciun proiect si care nici nu este membra UE. "Avand in vedere dependenta energetica de Rusia, cel mai mare cadou pe care UE il poate face tarilor din regiune este cooperarea, facilitarea vizelor si perspectiva aderarii", a spus ambasadorul Livio Huerzeler, acentuand insa ca in UE persista divergente.