Votul s-a desfasurat intr-un context de nervozitate a populatiei fata de inflatia care a depasit 10% si de temeri ca economia care candva luase avant va fi coplesita de criza financiara internationala, relateaza Reuters. De asemenea, noua atitudine agresiva a Rusiei este motiv de ingrijorare pentru o parte a electoratului din fosta republica sovietica.

Rezultatele votului par sa indice ca negocierile pentru formarea unei coalitii de guvernare vor fi foarte dificile, iar partidul nationalist de centru-dreapta Uniunea Patriei ar putea fi in competitie directa cu partidul fostului presedinte Rolandas Paksas, singurul lider din Europa care in 2004 a fost suspendat si destituit din functie.

Sondajul, efectuat de societatea RAIT la comanda agentiei de presa BNS, arata ca Uniunea Patriei ar castiga 21% din voturi pe listele de partid, un rezultat mai bun decat indicau ultimele sondaje de opinie.

"Rezultatul arata destul de bine, avand in vedere ca majoritatea sondajelor nu au reusit sa prezica un asemenea sprijin", a declarat liderul Partidului Patriei, Andrius Kubilius. El sustine sprijinirea economiei prin reducerea impozitelor.

Votul de duminica a constituit un prim si unic tur de scrutin pentru sistemul cu liste de partid, care furnizeaza 70 dintre cele 141 de locuri ale Parlamentului, in timp ce pentru circumscriptiile care furnizeaza ceilalti 71 de deputati alesi in mod direct se va desfasura si un al doilea tur, unde este cazul.

Analistii spun ca abia dupa turul al doilea din 26 octombrie va fi cunoscuta configuratia finala a Parlamentului monocameral.

Sondajul arata ca partidul Lege si Ordine al lui Rolandas Paksas ar putea obtine 14% din voturile pe liste de partid. Paksas, de profesie pilot, a fost destituit din functie in 2004 pentru ca a favorizat un om de afaceri rus, care era consilierul sau, ceea ce i-a atras acuzatia ca ar fi prorus, acuzatie pe care el o respinge. El si milionarul de origine rusa Viktor Uspaskici, pe care exit-poll-ul il arata ca plasandu-se pe locul al cincilea, sunt criticati ca sunt populisti, dar par sa fie in pozitia favorabila de a face parte dintr-o viitoare coalitie. Porecla lui Uspaskici este "regele Gherkin", dupa una dintre afacerile sale. In ceea ce-l priveste pe Paksas, el nu are voie sa candideze, dar a condus campania partidului sau.

Social-democratii, aflati pana acum la guvernare, se pozitioneaza pe locul al treilea, fiind urmati indeaproape de un partid format cu numai cateva luni in urma de o populara vedeta de televiziune care era gazda unui show ce depista talente.

Citeste si:

Urmatorul guvern va trebui sa mentina Lituania pe cursul catre intrarea in zona euro, care, spun analistii, ar putea interveni in 2011 sau 2012.

Partidul conservator este o formatiune fidela radacinilor catolice ale tarii, in timp ce social-democratii au condus guvernul fara intrerupere din 2001. Social-democratii premierului in exercitiu Gediminas Kirkilas sunt cotati cu 13% din voturi.

Chiar daca au castigat alegerile, conservatorii vor reusi cu greu sa obtina o majoritate in Parlamentul monocameral. Cum sunt foarte reticenti in a se alia cu formatiuni populiste, liderul lor, Andrius Kubilius, in varsta de 51 de ani, nu este foarte sigur ca va deveni prim-ministru, o functie pe care a exercitat-o timp de un an in 2000.

Potrivit sondajului, numai doua alte partide ar mai putea depasi pragul de 5% necesar intrarii in Parlament. Este vorba despre Partidul Popular al Reinvierii fondat in luna mai de producatorul emisiunii de tip reality-show, care este creditat cu 11,2% din voturi. Aceasta formatiune, din care fac parte numeroase celebritati locale, vrea sa retrezeasca in lituanieni increderea in stat si in institutiile politice.

Partidul laburist, o alta formatiune populista cu o orientare mai de stanga, care iesise pe primul loc la alegerile legislative din 2004, ocupa acum abia pozitia a cincea, cu 10,8% din voturi. Acest partid este condus de multimilionarul de origine rusa Viktor Uspaskici si a avut de suferit in ultimii ani de pe urma problemelor cu justitia pe care le-a avut seful sau pentru deturnari de fonduri si frauda fiscala.

Dupa al doilea tur de scrutin vor incepe negocieri complicate, in incercarea de a forma o coalitie guvernamentala. Paradoxal, afirma analistii, nu este exclus ca social-democratii, care sunt deosebit de pragmatici, sa reuseasca sa se mentina la putere. Chiar daca sunt infranti categoric, social-democratii au realizat un scor superior in raport cu ceea ce preziceau sondajele inaintea alegerilor.

Lituanienii s-au pronuntat duminica si in cadrul unui referendum pe tema mentinerii centralei nucleare a tarii, construita pe vremea sovieticilor, desi Vilnius si-a luat angajamentul fata de Uniunea Europeana ca o va inchide la sfarsitul anului 2009. Totusi, rezultatele preliminare arata ca doar 46,4% dintre alegatori s-au prezentat la urne, ceea ce ar invalida referendumul, pentru care este necesara o prezenta de 50% plus unu.

Centrala de la Iganlina, construita in anii '80, este de acelasi tip (RBMK) ca cea de la Cernobil din Ucraina, care a suferit in 1986 cel mai grav accident nuclear din istorie. Scopul referendumului era de a pune presiune asupra UE. In cazul in care ar fi totusi validat referendumul, este de asteptat sa predomine raspunsul pozitiv, pentru ca lituanienii sunt convinsi ca centrala lor este sigura, dupa ce a fost supusa unui proces de modernizare in anii '90. Insa, potrivit diplomatilor europeni, referendumul nu are nicio sansa de a face UE sa se razgindeasca in privinta inchiderii centralei.