"Situatia din Republica Moldova, dupa conflitul din Georgia, nu a avut de suferit si este in parametri normali. Elitele politice se implica in rezolvarea conflictului transnistrean si sustin in continuare negocierile in formatul 5+2", considera Marianne Mikko, membra a Grupului Socialist din Parlamentul European si presedintele delegatiei pentru Comisia parlamentara de cooperare UE-R. Moldova.

"In ceea ce priveste pretinsele incercari de a solutiona bilateral acest conflict - ma refer aici la planul Kozak - potrivit informatiilor mele, nu se poate vorbi despre asa ceva. Acest plan nu este realizabil si reprezinta numai dorintele subiective ale unor parti cu anumite interese", a spus eurodeputatul eston.

Intrebata daca formatul de negociere pentru Transnistria ar trebui schimbat si daca ar trebui ca si Romania sa faca parte din aceasta formula, Mikko a respins ferm aceasta idee. "Formatul trebuie sa ramana asa cum este!", a declarat ea.

Seful statului roman este insa de alta parere. Intrebat saptamana trecuta la TVR1 daca ar trebui schimbat actualul format de negociere privind Transnistriei, presedintele Traian Basescu a raspuns ca, in mod categoric, acesta ar trebui modificat. "Categoric da! Eu cred ca trebuie instituit un format de negociere in care sa fie implicata si Romania. (...). Sunt convins ca participarea Romaniei ar dinamiza gasirea unei solutii", a spus seful statului.

Din formatul "5+2", in care se negociaza o solutionare a conflictului transnistrean, fac parte R. Moldova si Transnistria ca parti implicate, Rusia, OSCE si Ucraina ca mediatori si, in calitate de observatori, SUA si UE. Mediatorii si observatorii s-au intalnit la Viena in 8 septembrie si au decis ca negocierile sa continue in actualul format, insa partile implicate in conflict - Chisinaul si Tiraspolul - nu au mai stat la masa negocierilor in acest format "5 plus 2" de mai bine de doi ani.

Ideea modificarii actualului format de negocieri in problema Transnistriei a aparut si la intilnirea de la inceputul lunii septembrie de la Soci a liderului de la Kremlin, Dmitri Medvedev, cu seful administratiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov. Dupa aceasta intilnire, Smirnov a anuntat ca va debloca discutiile cu Chisinaul, dar va continua negocierile intr-un alt format, asa-numitul format 2+1, intre Chisinau, Tiraspol si Moscova.

Pe de alta parte, Mikko l-a mai contrazis pe Traian Basescu intr-o privinta. Ea crede ca Republica Moldova nu va putea fi inclusa in UE in acelasi timp cu Balcanii de Vest, care sunt "mult mai avansati din acest punct de vedere".

Presedintele Traian Basescu, care pledeaza pentru accelerarea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeana, a spus saptamana trecuta la TVR1 ca va propune la summitul UE din octombrie includerea Moldovei in "pachetul Balcanilor de Vest" si nu in pachet cu Ucraina, tara mult mai mare, fata de care sansele ar fi inegale. Basescu a spus ca a discutat recent cu presedintele moldovean Vladimir Voronin si ca Republica Moldova vrea sa intre in UE. "Vrem sa vedem, intr-un document al Uniunii Europene, perspectiva europeana pentru Republica Moldova", a aratat Basescu.

Citeste si:

Totusi, chiar daca Republica Moldova nu va putea fi inclusa in "pachetul Balcanilor de Vest", presedinta Comisiei PE pentru R. Moldova a precizat ca ea militeaza pentru un format mai avansat de cooperare intre UE si R. Moldova sub forma unui acord de asociere.

"R. Moldova nu merita cu nimic mai putin decat Ucraina. Pe de o parte, avem Ucraina care este o tara asa mare, in timp ce integrarea R. Moldova, care este asa o tara mica, ar fi mult mai usor de facut", a subliniat europarlamentarul.

"Cred ca exista semnale clare de la Bruxelles care sa confirme faptul ca R. Moldova se apropie tot mai mult de UE si acest lucru se intampla pentru ca tara chiar isi doreste sa adere", a mai spus Mikko. "R. Moldova are un mesaj clar de la Bruxelles: ne sunteti vecini, parteneri si viitori membri", a subliniat presedinta Comisiei pentru R. Moldova.

"Eu, ca presedinte al Comisiei pentru R. Moldova, fac tot ce imi sta in putere ca sa sustin aceasta tara si ca sa o promovez la Bruxelles. Acest lucru nu inseamna insa ca R. Moldova este scutita de criticile noastre. Aceasta tara are probleme in domeniul respectarii drepturilor omului, de exemplu", a explicat Mikko.

Ca actiuni concrete demarate de PE pentru sustinerea Chisinaului, Mikko a mentionat reuniunea Comitetului pentru Parteneriat si Cooperare care va avea loc in 22 si 23 octombrie 2008 la Bruxelles sau Strasbourg. "Timp de doua zile putem discuta despre toate problemele din toate domeniile privind aceasta tara", a precizat europarlamentarul.

"A venit timpul ca R. Moldova sa se simta mai aproape de Europa si de aceea sustin puternic liberalizarea regimului de vize pentru aceasta tara", a mai declarat deputatul eston.

Consiliul European din 15-16 octombrie va sublinia, la propunerea Romaniei, nevoia unei atentii sporite a UE fata de Republica Moldova, singura tara direct vecina cu UE pe al carei teritoriu se afla un conflict inghetat, a declarat luni ministrul roman de externe Lazar Comanescu la finalul reuniunii cu omologii sai din UE.