Dupa ce Rusia a recunoscut marti oficial independenta celor doua teritorii separatiste, a cerut si altor state sa ii urmeze exemplul, astfel ca aceasta decizie sa aiba mai multa legitimitate si sa isi amplifice efectele. Expertii internationali consultati de NewsIn sunt de parere ca statele din fostul spatiu sovietic si "dusmanii" declarati ai SUA vor fi cele care vor da curs indemnului Rusiei.

"Cu siguranta Belarus si Kazahstan, din sfera de influenta a Rusiei, dar si alte tari 'stangiste' precum Iran, Venezuela, Cuba, Bolivia si alte tari care sunt antiamericane", a explicat Michael Radu, expert al Institutului de Cercetare pentru Politica Externa (ICPE) din Philadelphia.

Si Svante Cornell, director de cercetari al Institutului pentru Politici de Securitate si Dezvoltare (IPSD) din Stockholm, este de parere ca Belarus, Siria si Venezuela ar fi potentiale tari care ar putea sa recunoasca independenta atat de controversata a acestor state. El este insa mai sceptic decat colegul sau din SUA. "Este foarte putin probabil ca alte state sa urmeze calea Rusiei si sa recunoasca indepedenta teritoriilor separatiste georgiene, in ciuda unei posibile presiuni puternice din partea Rusiei asupra acestora. State mai indepartate precum Siria, Venezuela sau Cuba ar putea sa urmeze exemplul Rusiei, iar in spatiul fost sovietic cred ca se va putea vorbi numai de statele care au legaturi foarte stranse cu Moscova, precum Belarus", a spus Cornell.

Analistul a mai precizat ca acest ca "precedent nu serveste intereselor multor state fost sovietice, a caror majoritate au probleme la randul lor legate de integritatea teritoriala".

Johanna Popjanevski, de la IPSD Stockholm, este de parere ca Rusia are putine sanse sa castige sustinere pentru demersul sau, avand in vedere puternica opozitie manifestata la nivel international. Ea nu exclude insa posibilitatea ca Rusia "sa exercite presiune asupra unor state CSI, precum Armenia si Belarus". In plus, unii aliati ai Rusiei, precum Venezuela si Cuba, ar putea face acelasi lucru. Popjanevski avertizeaza ca pentru multe dintre aceste state, o astfel de decizie ar insemna punerea in pericol a propriei integritati teritoriale.

In ceea priveste ce o posibila paralela intre situatia Kosovo si cea din Abhazia si Osetia de Sud, analistii sunt de parere ca asemanarile sunt limitate, esential fiind insa faptul ca in ambele cazuri secesionismul a fost incurajat prin violenta si forta.

Citeste si:

"Daca stam sa ne gandim, situatia din Kosovo si cea din regiunile separatiste georgiene sunt comparabile in sensul ca secesionismul a fost incurajat prin forta si au fost create state 'neviabile'. Pe de alta parte, in 1990 abhazii erau doar o minoritate de 17% si , contrar situatiei din Kosovo, tocmai acea minoritate, cu ajutor din partea Rusiei, a demarat o epurare etnica a georgienilor", considera Michael Radu.

Acesta face referire si la faptul ca Rusia nu fusese provocata atunci cand a ocupat, inca din 1991, teritoriile separatiste: "Osetia de Sud si Abhazia sunt sub ocuparea de facto a Rusiei din 1991, fara sa existe o provocare asemanatoare cu aceea din cazul Kosovo - indepartarea albanezilor din Kosovo de catre Milosevici. Rusia a facut parte din fortele de mentinere a pacii, dar in Osetria de Sud si in Abhazia nu au permis niciodata prezenta fortelor de pace europene sau internationale. Trebuie amintit faptul ca fortele ONU au participat in Kosovo, dar nu si in Georgia", a punctat expertul ICPE din Philadelphia.

Pe de alta parte, Svante Cornell este de parere ca situatiile nu se pot compara, intrucat in Kosovo epurarea etnica a fost pedepsita si victimele si-au reintrat in drepturi, in timp ce in Abhazia si Osetia de Sud, Rusia legitimeaza si sustine epurarea etnica si rezultatele acesteia.

"Cu alte cuvinte", comenteaza Cornell, "Rusia rastoarna situatia din Kosoovo cu susul in jos", iar in timp ce numeroase state ale lumii recunosc Kosovo, foarte putini vor recunoaste aceste teritorii separatiste din Georgia.

Johanna Popjanevski sutine la randul sau ca nu asistam la "un nou Kosovo", intrucat Serbia si-a pierdut dreptul asupra Kosovo prin acte de epurare etnica, in timp ce Georgia nu a facut acelasi lucru. In plus, Occidentul a reafirmat sustinerea integritatiii teritoriale a acestei tari.