Pentru ca dosarele sa fie inchise, ele trebuie in mod normal pregatite, explica Eugen Revenco, coordonator de proiecte la Asociatia pentru Politica Externa de la Chisinau. "Deciziile institutionale nu se iau doar de lideri, ci se discuta la nivel de experti, iar liderii se intalnesc doar cand lucrurile sunt convenite. In cazul unor vizite fulger, pregatite peste noapte, evident ca nu se decide nimic. Pot fi doar niste discutii, pentru a simti atmosfera si a vedea cum stau lucrurile", a declarat Eugen Revenco in cadrul unor dezbateri la postul local de televiziune EuTV. "Sunt sigur ca nu s-au inchis niciun fel de capitole nici acum, si nici nu ne putem astepta la asa ceva in viitorul apropiat", sustine expertul.

Potrivit lui, exista mai multi pasi simpli, elementari, pe care ar putea sa ii faca Chisinaul pentru a imbunatati relatia cu Bucurestiul, incepand cu acreditarea jurnalistilor din Romania, lucru pe care Ministrul moldovean de Externe nu-l face. Expertul se referea la corespondentul NewsIn la Chisinau, care in urma cu cinci luni a depus solicitarea de acreditare la MAE moldovean, insa nu a primit niciun raspuns pana in prezent, in pofida demersurilor repetate ale unor organizatii nationale si internationale a jurnalistilor.

"Putea fi solutionata aceasta problema de cinci luni incoace? Sigur ca putea. Este un semnal mic care arata in continuare ca Moldova nu este deschisa spre o buna relatie cu Romania, iar MAE moldovean nu este institutia cu libertate in comunicare si in luarea deciziilor", a declarat Eugen Revenco.

Dosarele sensibile dintre Chisinau si Bucuresti tin de semnarea Tratatului de baza si a Tratatului de frontiera, a Acordului de mic trafic la frontiera si deschiderea de noi consulate romanesti in Republica Moldova.

Referindu-se la Tratatul de baza, expertul a estimat ca acesta este un document politic si este putin probabil ca la Bucuresti cineva isi va asuma in prezent raspunderea si niste riscuri politice inainte de alegerile parlamentare si va semna un Tratat de baza cu Republica Moldova, care este condusa de o persoana perceputa de presa si clasa politica de la Bucuresti ca fiind odioasa. "Insusi presedintele Basescu a declarat recent ca e timpul sa se schimbe aceasta conducere la Chisinau. Ar fi sinucigas acum ca tot el sa-si revada aceste declaratii si sa autorizeze semnarea unui Tratat politic cu comunistii de la Chisinau", a comentat el.

Eugen Revenco este de parere ca turneul de doua zile al lui Traian Basescu este o incercare a Romaniei de a se pozitiona strategic ca lider si poate chiar ca mediator la Marea Neagra. "Presupun ca a fost si o tatonare de teren a pozitiei moldovenesti si poate chiar o incurajare pentru Chisinau in ceea ce priveste situatia din Georgia si o evaluare a eventualelor consecinte asupra Republicii Moldova", considera Eugen Revenco.

"In ceea ce priveste dorinta de restructurare a fortelor pacificatoare din Georgia si Transnistria, nu stiu in ce masura presedintele Voronin va fi constant in sustinerea acestei idei. Anterior, el a fost foarte reticent la acest capitol, dar si in cadrul cooperarii in cadrul GUAM, in ultimul timp obserandu-se o atitudine prea putin activa, ca sa nu spun distructiva, a Chisinaului, care chiar 'a fugit' de la ultimele summit-uri GUAM – ba nu au fost bilete la avion pentru presedinte, ba a fost delegat ministrul de interne la reuniunea sefilor de stat...", spune Eugen Revenco.

Citeste si:

Este totusi important pentru relatia bilaterala faptul ca Basescu a mers la Chisinau si a avut si o discutie cu preseditele Voronin, cu o tonalitate foarte pozitiva din partea ambilor presedinti. "Am auzit din nou aceleasi promisiuni – ca vor exista surprize placute pentru societatile de pe ambele maluri ale Prutului – promisiuni facute si prin primavara. Sunt sceptic ca asa va fi, dar totusi as vrea sa cred ca cel putin de data aceasta vom avea ceva mai frumos decat promisiuni", spune Eugen Revenco.

Igor Munteanu, directorul Institutului pentru dezvoltare si initiative sociale Viitorul, spune ca si dupa aceasta vizita frustrarile Chisinaului si Bucurestiului raman acolo unde erau. Acestea tin de tratatul politic, de tratatul de frontiera, de deschiderea de noi consulate la Balti si Cahul, dar si de temperatura normala si in timp util a comunicarii dintre diplomatiile de la Chisinau si Bucuresti.

Potrivit lui, vizita fulger urmareste un alt scop – verificarea unor riscuri potentiale, cum ar fi semnarea unui plan de solutionare a conflictului transnistrean despre care se tot vorbeste la Chisinau si care ar compromite definitiv sansele de unei reglementari conforme intereselor nationale ale Republicii Moldova.

Este de datoria Romaniei sa tatoneze terenul unor cooperari mai stranse, probabil pe multiple planuri, nu doar la nivel politic de solidarizare cu tarile din GUAM, dar si la nivelul unor actiuni coordonate, cum ar fi de exemplu reluarea discutiilor asupra fortei de mentinere a pacii a GUAM, de asemenea intarirea capacitatilor de patrulare in zona Marii Negre, considera expertul.

Totusi, Igor Munteanu a subliniat faptul ca atunci cand cei cinci sefi de stat – din tarile baltice, Polonia si Ucraina - s-au intalnit in capitala Georgiei, presedintele Basescu era o absenta vizibila si nu a facut parte din grupul de presedinti care au sprijinit moral populatia georgiana in momentul in care tancurile rusesti erau foarte aproape de capitala georgiana. "Si cred ca acest lucru a fost resimtit puternic la nivelul politicii externe a Romaniei", este de parere Munteanu.

"Pentru mine ar fi important ca relatiile dintre Chisinau si Bucuresti sa se depersonalizeze si sa nu conteze atat de mult ce persoane stau in fruntea unor institutii. Relatiile dintre Chisinau si Bucuresti ar trebui sa se manifeste strategic, pe multiple planuri, ca sa dea posibilitatea unei multitudini de actori economici, sociali, culturali sa-si creeze propriile poduri de comunicare cu ceilalti de peste Prut”, a mentionat Igor Munteanu.

Referindu-se la declaratia lui Traian Basescu potrivit careia "si in Transnistria, si in Osetia de Sud "s-a depasit orice limita a decentei" Igor Munteanu a spus ca nu a existat niciodata decenta intr-un separatism sustinut integral de Federatia Rusa, cu atat mai mult in prezent, dupa ce s-au vazut consecintele unui razboi purtat de Rusia pe teritoriul altui stat.