"Monica Macovei vrea sa acrediteze ideea ca numai ea poate face", a spus Chiariu, in fata Comisiei juridice din Camera Deputatilor, amintind si cazul ANI, informeaza Newsin.

Deputatii liberali si PSD l-au aprobat. "Tocmai cu cateva zile inainte de Raportul Comisiei Europene,a transmis la Bruxelles un raport nefavorabil", a spus si Mihaita Calimente. Democratii i-au luat, insa, apararea Monicai Macovei.

Afirmatiile la adresa Monicai Macovei au intervenit cand ministrul Justitiei le-a cerut parlamentarilor sa nu mai discute ordonanta 60-2006 privind modificarea Codului de procedura penala, promitand ca va veni cu un nou Cod la inceputul sesiunii parlamentare viitoare.

"Asa cum am promis, voi veni in toamna cu noul Cod", a spus Chiuariu, care a precizat ca o comisie de practicieni si teoreticieni lucreaza in regim permanent la noul act normativ.

Cu noi critici la adresa "genialilor initiatori ai genialului pachet privind reforma in justitie", deputatii PSD au respins insa propunerea lui Chiuariu, invocand faptul ca noul Cod ar putea fi adoptat abia in februarie 2008, iar legile Macovei trebuie corectate urgent.

Academia de Advocacy,Alianta Civica,SoJust,Freedom House,GDS,Societatea Academica Romana si Societatea Timisoara au anuntat, duminica, infiintarea Initiativei pentru o Justitie Curata (IJC) si au prezentat un raport in care sunt criticate mai multe acte normative "cu destinatie". Obiectivul principal al ICJ este monitorizarea procesului legislativ si a actelor normative la nivelul Guvernului, mai ales cele "cu destinatie", adica elaborate special pentru anumite persoane.

"Mi se pare extrem de grav, reactia publica nu e suficient de puternica, as vrea sa insist asupra legilor cu destinatie, legile facute pentru anumite companii, pentru anumite persoane. Ele nu servesc toata populatia tarii si binele public, ele sunt generate de coruptie", a spus fostul ministru de justitie, Monica Macovei, referitor la subiectul legilor create special pentru anumiti oameni.

La acest capitol, in raport sunt enumerate mai multe acte normative, printre care se afla ordonanta de urgenta care a amanat, pentru 28 de societati comerciale, aplicarea legii insolventei, adoptata in 2006.

"Astfel, printr-un act normativ cu putere de lege se instituie un regim discriminatoriu in favoarea anumitor agenti economici, prin exceptarea totala de la regimul insoventei, care prevede garantii adecvate pentru creditori", explica raportul de ce ordonanta in discutie poate fi considerata o lege "cu destinatie".

Citeste si:

La exemple se mai adauga actul normativ de modificare a legii privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, in care a fost dezincriminata infractiunea de acordare de credite ilegale. Astfel, se arata in raport, DNA a fost nevoit sa inchida peste 50 de dosare, printre beneficiari fiind un fost membru CSM, bancheri si importanti oameni de afaceri. Legea a fost initiata de 3 deputati PSD - Valer Dorneanu, Florin Iordache si Tudor Mohora si votata cu concursul PNL.

Pe de alta parte, raportul pomeneste si de unele nereguli, care au fost prezentate si in presa, la adoptarea legii ANI. Documentul IJC, critica unele aspecte deficitare ale legii, printre ele aflandu-se posibilitatea verificarii averii demnitarului numai pe timpul mandatului in conditiile in care in varianta initiala se prevedea ca verificarile pot fi facute pana la maximum cinci ani dupa incetarea mandatului.

Problema numirii membrilor Consiliului National de Intergritate (CNI) al ANI face si ea obiectul analizei raportului. IJC constata, astfel, ca unele partide au nominalizat, pentru a fi membri ai acestui consiliu, persoane care nu corespund criteriilor de integritate agreate si care au fost pe lista Coalitei pentru un Parlament Murdar. Este cazul Rodicai Stanoiu, propusa de PC, dar care a fost in cele din urma retrasa, sau a senatorului UDMR Stefan Pete, care potrivit reprezentantilor IJC are unele probleme cu declaratiile de avere.

De asemenea, raportul IJC acuza unele modificari suspecte care ar putea fi facute la Codul de Procedura Penala, exemplificand cu un amendament al PSD care propune ca durata urmarii penale sa fie de sase luni si, in mod exceptional, de un an.

Documentul, care va fi trimis si la Bruxelles, abordeaza cazul procurorului Doru Tulus caruia ministrul justitiei, Tudor Chiuariu i-a cerut revocarea si mai prezinta si o serie de dosare mari de coruptie a caror solutionare este tergiverasta. Printre exemplele oferite de raportul OJC se afla dosarele politicienilor Serban Mihailescu, Adrian Nastase si Gheorghe Copos.Potrivit lui Sorin Ionita, reprezentant al Societatii Academice Romane, tergiversarea se face uneori din cauze ridicole, tehnice, in ciuda faptului ca toti cei acuzati spun ca vor sa ajunga cat mai repede in instanta pentru a arata ca sunt nevinovati.

Raportul analizeaza activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si face unele aprecieri critice la politica de resurse umane a acestei institutii. Astfel de aprecieri sunt facute si la adresa Ministerului Justitiei, unde, potrivit raportului, a crescut cu 58 numarul angajatilor si a aparut si un secretar de stat, dupa ce, in urma cu un an se vorbea despre necesitatea restructurarii structurilor ministeriale.

Conflictele de interese din cadrul CSM fac si ele obiectul rapotului, in contexul in care, asa cum o arata documentul, din cei 14 membri ai Consiliului sapte au optat pentru o activitate permanenta, dar ceilalti sapte au ramas si cu functiile lor de la instante si parchete, unele fiind functii de conducere.

"Chiar si membrii permanenti, care au renuntat la functiile lor de conducere pe care le ocupau in instante si parchete, au facut-o in mod temporar, urmand ca la finalizarea mandatului in CSM sa revina in functiile de conducere anterior detinute", se arata in raportul IJC, potrivit caruia aceasta situatie va duce la mentionerea unei stari de provizorat la nivelul instantelor si parchetelor.