Potrivit unui studiu realizat recent de Compania de training Interact si Gallup Romania despre valorile si comportamentul romanilor, Romania este o tara "feminina", din punct de vedere al mentalitatii populatiei.

Studiul a urmarit sa determine cele cinci dimensiuni culturale caracteristice Romaniei, asa cum au fost acestea definite de cercetatorul olandez Geert Hofstede, pentru a oferi explicatii despre comportamentul si preferintele romanilor si pentru a vedea care sunt cele mai bune practici manageriale si de personal pentru Romania.

Geert Hofstede, in urma unor studii efectuate cu mai multi ani in urma in randul angajatilor din mai multe tari ai unei companii multinationale, a ajuns la concluzia ca fiecare natiune poate fi descrisa din perspectiva a cinci dimensiuni culturale. O prima dimensiune se refera la modul de perceptie al inegalitatii sociale, al puterii si al autoritatii si modul de relationare cu autoritatea si a fost denumita "Indexul distantei fata de putere". Cea de-a doua, "Individualismul", priveste modul de relationare intre indivizi si grupuri. Urmeaza "Masculinitatea", care arata implicatiile sociale si emotionale ale faptului de a fi nascut barbat sau femeie, "Indexul de evitare a incertitudinii", care se refera la modalitatile de a face fata incertitudinilor si situatiilor ambigue, controlul agresiunii si exprimarea emotiilor si "Orientarea pe termen lung", adica inclinatia unei natiuni spre trecut, prezent sau viitor.

Mai putina competitivitate

Pentru fiecare dimensiune culturala se intocmeste o scala de la 1 la 100. Romania a obtinut 39 de puncte la indicele de masculinitate, scor care o plaseaza in randul tarilor "feminine", in care membrii societatii cauta un mediu colaborativ si cer sustinerea tuturor semenilor, indiferent de aportul acestora.

"Feminitatea" mai inseamna ca romanii sunt mai putin competitivi si nu urmaresc cu orice pret promovarea si castigul. De asemenea, aceasta caracteristica arata ca rolurile celor doua sexe nu sunt predeterminate si barbatii pot prelua cu usurinta responsabilitati domestice.

In plus, nu vor fi niciodata necesare actiuni speciale de promovare a femeilor in pozitii de conducere, deoarece pot avansa singure daca doresc, pentru ca barbatii nu au tendinta de a crea practici discriminatorii. Situarea Romaniei printre tarile "feminine" este explicata prin prevalenta religiei ortodoxe care este inclinata spre complementaritatea sexelor.

"Complexul puterii"

In privinta distantei fata de putere, autorii studiului au observat o contradictie intre nivelul dorit si cel demonstrat prin comportament, pe care au denumit-o "complexul puterii" si care nu a mai fost intalnita in alta tara. Astfel, desi prin comportament romanii arata ca au nevoie de lideri autoritari, ei si-ar dori mai mult un stil de conducere participativ si cooperativ. La al doilea indice, societatea romaneasca s-a incadrat in randul celor colectiviste, majoritare pe glob, doar un numar restrans de tari avand valori ridicate la acest indice, printre care Statele Unite. Individualismul este insa in crestere datorita sporirii finantarilor externe, corelatie ce a fost observata de Hofstede si care se explica prin cresterea gradului de incredere a individului de a crea valoare adaugata.

Cu anxietatea stam bine...

La "Indexul de evitare a incertitudinii", studiul a indicat un nivel inalt, care arata ca populatia are un grad de ridicat de anxietate in privinta viitorului si prefera siguranta zilei de azi. Nivelul ridicat de anxietate in privinta viitorului ii face pe romani si sa caute solutii de moment la problemele lor, ceea ce ar explica, de exemplu, comportamentul impulsiv al soferilor la volan.

La ultimul indice, "Orientarea pe termen lung", s-a inregistrat un nivel scazut, ceea ce inseamna ca romanii au o inclinatie spre prezent si trecut si le este foarte dificl sa faca planificari pe termen lung.

Prin valorile inregistrate la cei cinci indici, Romania se apropie de celelalte tari din Balcani, in special de Bulgaria, si este la polul opus celor anglo-saxone. Indicii obtinuti de romani au mai evidentiat inclinatia spre duplicitate si spre disocierea dintre afirmatii si actiuni, urmari ale perioadei comuniste.

In opinia cercetatorului olandez, aceste tendinte impreuna cu acel "complex al puterii" care a fost identificat ne-ar putea crea probleme la integrarea in Uniunea Europeana.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.