La Sofia se vand aceleasi branduri ca la Bucuresti, marcile premium „concubineaza“ cu „facaturile“, hotelurile de 5* sunt sub standarde, piata de SPA este aproape inexistenta

Fie ei cu ceafa lata, microbisti cat sa injure o natie pentru un gol sau cu neuronii pusi la murat printre castraveciori, bulgarii par sa fie de acelasi neam si sange cu romanii cand vine vorba de consumul de lux. Un studiu recent al CPP Management Consultants releva faptul ca pietele invecinate geografic sufera de aceleasi probleme, chiar daca o firma e disponibila la Sofia, dar nu la Bucuresti sau invers.
Se pare ca saracia de dinainte de '89 a lasat amprente greu de sters in constiinta romanilor si bulgarilor. La fel cum negrii din South Central care dau lovitura pe la o casa de discuri se acopera de aur, diamante si Swarovski, bulgarii si romanii au dat iama in acelasi tip de „bling“. Intre cele doua piete exista asemanari foarte mari, dar unele amanunte par sa indice ca viitorul luxului este ceva mai usor de intrevazut.

In primul rand, ceea ce ii trebuie unei capitale pentru a permite dezvoltarea retail-ului de lux este un „centru“. Pentru bucuresteni, reabilitarea zonei Lipscani ramane si astazi la fel de indepartata ca si acum 10 ani. Proiectul unui mall de lux inca bantuie, cel mai vehiculat nume din ultima vreme fiind magazinul Cocor, care ar putea gazdui din 2009 un asemenea complex. Bulgarii insa au Strada Vitosha din Sofia, o artera partial pietonala, unde inca se amesteca magazine mono-brand ca Emporio Armani, Escada, Gianfranco Ferre Ermenegildo Zegna, Hugo Boss sau Max Mara cu magazine ieftine, pline de branduri suspecte si cu marfa indoielnica. Insa inceputul a fost facut, iar de aici pana la un „Fifth Street“ in varianta bulgareasca este o distanta mai mica de parcurs decat in cazul Lipscanilor.

Ca si in Romania, averea bulgarilor este concentrata in cateva orase: Sofia, Varna, Russe si Burgas, cu cei mai multi milionari in Sofia. Tot ca romanii, bulgarii sunt fascinati de tot ce este sclipitor si vizibil, deci nu e o surpriza ca firme precum Dolce&Gabbana, Moschino sau Cavalli vand extrem de mult pentru o tara inca saraca.

Turism si hoteluri

Alaturi de industrie, turismul contribuie cel mai mult la PIB-ul Bulgariei, spre deosebire de Romania, ale carei plaje sunt din ce in ce mai evitate. Evident, in afara de cateva mini-statiuni montane, turismul bulgar se concentreaza pe malul Marii Negre. Insa aici nu este inca vorba de consum de lux, dat fiind ca majoritatea vizitatorilor achizitioneaza pachete de nivel mediu pentru durate medii de cinci zile. Iar in Sofia problema se agraveaza. Infrastructura este chiar mai slaba decat in Bucuresti - acolo circula inca tramvaie si autobuze din anii '60. Nu exista niciun proiect si nicio perspectiva pentru construirea unui hotel de peste 5 stele. Functioneaza, pana in acest moment, cate un Kempinski, Sheraton, Grand Hotel si Hilton, insa in niciun caz nu sunt ceea ce se intelege de obicei prin „cinci stele“. Cel putin Kempinski si Sheraton nu au renovat nimic de la deschidere pana in prezent si se prezinta in conditii mult sub standard. De aici provine si prapastia de pret: 90 de euro/noapte in hotelurile 5* nerenovate, 200 de euro/noapte in cele mai noi sau renovate. Pe piata hotelariei mai atrage atentia un „boutique hotel“, La Fleur, amplasat pe aceeasi strada Vitosha, frecventat de cei mai pretentiosi dintre turisti. Impreuna cu recent deschisele Radisson si Holiday Inn, hotelurile de lux din Sofia abia ating o rata de ocupare de 67%.

Branduri noi si vechi

Bulgaria nu sta bine nici la capitolul parfumerie selectiva, un avantaj in plus pentru Bucuresti, unde primul magazin de acest tip urmeaza sa se deschida in aceasta luna. Sephora inca nu da semne ca ar vrea sa intre pe piata, insa exista un lant de magazine „Beauty“, controlat de compania franceza Marionnaud.

Exista insa mai multe ciocolaterii si cofetarii de lux, inclusiv marile Godiva si Lindt, precum si o piata bine formata de accesorii optice (rame de lux, ochelari de soare). La fel ca la noi, piata SPA este aproape inexistenta. Mai mult, in Bulgaria lipsesc o seama de branduri auto de lux, care sunt prezente in Bucuresti. Pe de alta parte, exista o piata bine formata pentru automobilele de lux second-hand, unde BMW-ul este cea mai „tranzactionata“ masina, arata studiul CPP.

In moda, cele mai cautate branduri din Bulgaria sunt cele italiene, cu Armani, Prada, Dolce&Gabbana, Ferre, Roberto Cavalli, Ermenegildo Zegna si Moschino bine reprezentate. Emporio Armani detine cel mai important magazin de lux, cu 600 de metri patrati in strada Vitosha, intr-un magazin cu trei etaje. Singurele branduri frantuzesti sunt Guy Laroche si Marithe Francois Girbaud. Prada, desi nu este prezenta cu colectii integrale, vinde excelent - atat haine, cat mai ales accesorii - prin cele doua puncte de vanzare din magazine multi-brand, unde imparte spatiul cu Just Cavalli, D&G, Ferre, Moschino, Miu Miu, Paul Smith, M Missoni si Missoni Sport.

Bucurestiul mai intrece Sofia si la capitolul incaltaminte, unde romanii beneficiaza de nume grele ale industriei, precum Jimmy Choo, Christian Louboutin sau Marc Jacobs.

Nici orologeria nu este extrem de bine conturata in Sofia, cu absente notabile precum Rolex si Patek Phillippe, sau cu branduri cu o prezenta foarte slaba (Bvlgari, Cartier). In schimb, la capitolul amenajari interioare, bulgarii au cateva plusuri: Armani Casa, Laura Ashley si Nobo au acaparat mare parte din segmentul de lux al mobilei, iar Lalique, Baccarat si Rosenthal (Versace) au o oferta consistenta de decoratiuni. Cele trei mall-uri din Sofia vand aproximativ aceleasi branduri ca in Bucuresti - Marks & Spencer, French Connection, Levi's, Calliope, Bric's, Benetton, Sisley, Stefanel, Sasch, Nike, Adidas, Steilmann, Mango si Bigotti, ultimele doua fiind companii romanesti.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.