Desi detine resurse imense de sare, Romania este asaltata de produse ieftine provenite din Ucraina si Belarus

Daca toata Europa ar cumpara sare numai de la noi, i-ar ajunge pentru un secol. De aceea, s-ar putea crede ca producatorii de sare din Romania stau pe roze. Situatia este insa alta.

Societatea Nationala de Sare, Salrom SA, exploateaza sapte saline, din care reies anual aproximativ 2,7 milioane tone de sare gema (solida), recristalizata (de bucatarie), solutie (folosita in industria chimica si la deszapezirea soselelor), dar si produse aferente.

Sarea in solutie, utilizata de combinatele chimice, reprezinta 1,7 milioane tone, sarea gema (utilizata in industria chimica, textile-pielarie, industria alimentara, drumuri, zootehnie - sub forma de bulgari) circa 920.000 tone, iar diferenta de 100.000 tone reprezinta sarea recristalizata, destinata consumului alimentar. Din aceasta cantitate aproximativ 25% se exporta. Societatea a parcurs de-a lungul anilor etape succesive de restructurare, care au dus la limitarea activitatilor in zonele cu rentabilitate scazuta, cum este productia de nemetalifere si la dimensionarea productiei de sare in functie de cerere.

Toamna si iarna, cele mai bune perioade din an

"In prezent societatea noastra merge bine desi venim dupa o perioada foarte grea", ne-a declarat Marcel Octavian Nicolaescu, directorul general Salrom. Acesta a adaugat ca activitatea producatorului de sare este sezoniera, cea mai benefica perioada fiind cea de toamna - iarna cand starea drumurilor si traditionala "punere a muraturilor" vor face sa creasca profitabilitatea companiei, a mai spus oficialul Salrom.

Potrivit lui Nicolaescu, pentru acest an, Salrom estimeaza o cota de profit de cel putin 10%. In ceea ce priveste exportul, pietele de export traditionale sunt tarile limitrofe, respectiv Ungaria - combinatul chimic Borsochem, Serbia, Bulgaria cat si in Germania, cu barja. Pe piata interna cei mai importanti clienti sunt combinatele chimice care au dificultati financiare care, implicit, se rasfrang si asupra furnizorului de sare.

60% din pretul marfii, costul transportului cu trenul

In 1989 productia de sare ajungea la 5,5 milioane tone pe an iar pentru acest an se estimeaza o productie de 2,7 milioane tone. Desi Salrom a raportat profit in fiecare an de dupa revolutie, acesta s-a diminuat constant. Astfel daca in 2000 profitul obtinut atingea valoarea de 19,5 miliarde ROL, in 2005 acesta a fost de doar 4,5 miliarde ROL. Motivele sunt variate printre acestea numarandu-se si tarifele foarte ridicate practicate de CFR Marfa la transportul sarii in vagoane. "Pretul transportului, cu vagoanele CFR, poate ajunge si la 60% din valoarea marfii transportate", afirma Nicolaescu.

Preturi de dumping la importurile din Belarus si Ucraina

O alta problema, foarte delicata, in care, spune Nicolaescu, ar trebui sa se implice si statul roman este importul de sare, la preturi de dumping, din tari ca Ucraina si, "in special", Belarus.

Astfel sarea vine vrac in vagoane si este prelucrata la granita. Aceasta, dar si faptul ca producatorii de profil din Belarus beneficiaza de forta de munca ieftina si de subventii la energia electrica fac ca, potrivit lui Nicolaescu, pretul sarii sa fie mult mai mic decat cel al Salrom.
O solutie ar fi inlocuirea vechilor utilaje, energofage si care necesita reparatii dese. Retehnologizarea ar duce la scaderea costului de productie al sarii si implicit la scaderea pretului de vanzare al produselor societatii.
Pe de alta parte se pune problema practicarii preturilor de dumping unde este problema statului sa deschida anchete si sa aplice masuri. "Am fost pe la mai multe autoritati de stat si... nimic", spune Nicolaescu deplangand neimplicarea statului. Societatea Nationala a Sarii Salrom SA administreaza sapte saline Ocna Dej, Ramnicu Valcea, Ocna Mures, Slanic Prahova, Praid, Cacica si Targu Ocna. Statul roman intentioneaza sa privatizeze societatea, dar procedura de vindere a ei nu a demarat inca.

Traditie de mii de ani in exploatarea sarii

Tara noastra are o istorie bogata in exploatarea vastelor resurse saline. Inca de pe vremea Imperiului Roman, cand Dacia era principalul furnizor al Imperiului. Atestarile documentare evidentiaza, insa, o traditie de mii de ani a exploatarii si comertului cu sare pe meleagurile noastre. Mircea cel Batran este un domnitor care a profitat enorm de pe urma comertului cu sare. Acesta a infiintat mai multe targuri din banii obtinuti exclusiv din comertul cu sare, Romania a fost mereu in topul european si chiar mondial al productiei acestui mineral.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.