Tasnit din gropile sapate de pacurari la granita Subcarpatilor, petrolul a vindecat de raie, a imbogatit mai apoi, pe la 1900, taranii care si-au imbatat caii cu sampanie, a sclipit pana si in ochii lui J.D. Rockefeller i-a ademenit pe nazisti, pe americani si pe sovietici, si i-a ambitionat pe comunisti sa inainteze adanc in Marea Neagra in cautarea lui.

„Daca ne luam dupa hrisoave, exploatarile de petrol au inceput in vremea lui Neagoe Basarab, in Muntenia, iar in Moldova chiar si de mai demult. Data de incepere a exploatarii moderne a petrolului este insa 1857. Am si sarbatorit acum doi ani 150 de ani de la acest eveniment”, pune petrolul romanesc pe axa timpului fostul inginer petrolist Ion Mihalache, in varsta de 86 de ani. Mihalache a si scris povestea personala a petrolului romanesc in patru carti, iar o a cincea asteapta tiparul.

De-atunci, productia de titei romanesc a explodat pe harta lumii, a adus cu sine monopolul capitalului strain, a alimentat masini nemtesti de lupta si a platit din datoriile de razboi ale Rusiei.

In 1977, Romania atingea cea mai mare productie de titei din toate timpurile (15 milioane de tone). Dupa inca trei decenii, cand tara noastra a ajuns la cele mai mici rezerve din ultimii 25 de ani,
Curtea Internationala de la Haga i-a repartizat resurse de petrol si gaze naturale in valoare de peste 30 de miliarde de dolari dupa indelungata disputa cu Ucraina.

Pacuret, un El Dorado de Prahova

In 1857, Romania devenea prima tara din lume care extragea petrol in scopuri comerciale si in cantitati importante: 275 de tone anual. Localitatea Pacuret, judetul Prahova, a fost prima zona de exploatare, extinsa apoi intre Buzau si Targoviste, continua Ion Mihalache pentru Cotidianul. La inceput, continua el, se sapau gropi din care se extragea titei degradat, pana sa ajunga mai bogat in substante volatile, folosit impotriva raiei sau pentru ungerea osiilor. Apoi s-a trecut la puturi care ajungeau pana la 200 de metri. „In zona de flis si de moloasa, cum este la Vulcanii Noroiosi, exista rezerve de petrol foarte apropiate de suprafata, la care se putea ajunge sapand un put ca acela pentru apa. Se cunosteau proprietatile curative ale pacurii, iar fractiunile acestea filtrate erau folosite din Evul Mediu, de exemplu, pe osiile de la caruta”, completeaza Stefan Marincea, directorul Institutul Geologic din Romania (IGR).

„Pacura se folosea si in mica industrie, se ardea, iar asfaltenele, provenite din oxidarea superficiala a zacamintelor de petrol, se foloseau la impregnari, facliile erau imbibate in asa ceva. In secolul XIX incepuse deja sa se foloseasca iluminatul pe baza de petrol lampat”, continua el. In 1857, in Romania, fratii Mehedinteanu, veniti din Pacuret, deschideau, la Ploiesti, prima rafinarie de petrol de tip industrial, iar Bucurestiul devenea primul oras din lume care folosea petrolul lampant pentru iluminatul public.

Primii imbogatiti ai titeiului

Productia a inceput sa creasca rapid, de la 275 de tone in 1857 la peste 3.000 de tone in 1862, an in care functionau 58 de unitati de distilare a titeiului. O buna parte din petrol, brut sau prelucrat, lua calea Turciei, dar si a Austriei, Frantei si Angliei. Judetele Buzau si Dambovita produc mai mult decat Prahova, dar Ploiestiul ramane centrul economic al noii lumi. In 1894, Romania a ajuns la 87 de rafinarii, dintre care 45 erau situate in Prahova. Cea mai mare capacitate de prelucrare o avea rafinaria Militari-Ilfov, de langa Bucuresti, aprovizionata cu materie prima din Prahova si Buzau.

Concomitent cu explozia productiei au inceput sa apara si micii „magnati” ai lingourilor negre. Au existat doua categorii de imbogatiti, explica Ion Mihalache. Pe de o parte, era patura de jos, pricopsita de pe urma redeventei, care primea, dupa lege, 14% din valoarea titeiului extras. Unii au ajuns atat de bogati incat nu mai stiau ce sa faca cu banii. „Radu Campeanu, de exemplu, incasa, in 1938, 1,2 milioane de lei zilnic, cat pentru cinci automobile Chevrolet. Radu Tudoran a scris chiar intr-o carte, «Flacarile», ca taranii din Bustenari (judetul Prahova - n.r.) si-au pus faianta in grajd la cai si ii adapau pe acestia cu sampanie.”


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.