'Buletinul Magdei', povestea romancei declarata erou in Israel

A fost una dintre cele mai tinere persoane - din cele aproape 20.000 din toata lumea care detin azi titlul de „Drepti intre Popoare“ - care si-au pus viata in pericol pentru a salva evrei in perioada Holocaustului. Magdalena Stroe avea doar 18 ani cand, prin curajul sau, a salvat viata unei evreice, cu riscul de a fi ea insasi executata.

Spectaculoasa poveste de viata a debutat in 1940 la Cluj, cand Magdalena Stroe, romanca pe linie paterna, unguroaica pe linie materna, a devenit eleva la Liceul Reformat din Cluj. Acolo a fost colega de clasa cu Hannah Hamburg, cea pe care avea sa o salveze si care a cerut Autoritatii Martirilor Holocaustului si a Comemorarii Eroilor „Yad Vashem“ de la Ierusalim ca Magdalena Stroe sa fie declarata „Drept intre Popoare“.

„Tatal Hannei era un oftalmolog renumit in Cluj. Facuse parte, in perioada Romaniei Mari, din Consiliul National al Evreilor, dar pentru ca luptase in Primul Razboi Mondial pentru Ungaria si primise decoratii importante, a fost exceptat, dupa cedarea Ardealului in 1940, de la unele constrangeri la care au fost supusi evreii sub dominatia maghiara“, explica Magdalena Stroe cum a fost acceptata Hannah la Liceul Reformat. Prietenia „pe viata si pe moarte“ dintre cele doua fete s-a legat insa tocmai datorita originii lor.

„Eu eram doar pe jumatate unguroaica, ea era evreica, iar foarte multe colege erau xenofobe. Acesta a fost un liant, pe langa cel constituit de nivelul cultural: citeam amandoua foarte mult - literatura umanista, ascultam aceeasi muzica clasica, mergeam la auditii“, povesteste Magdalena Stroe. Cele doua fete au ramas prietene si dupa ce Hannah s-a transferat la Liceul Evreiesc, pe care avea sa-l absolveasca in 1944, cu putin inainte de perioada in care pentru evreii din Cluj a inceput cosmarul.

In acea primavara, evreii au trecut de la un regim restrictiv, dar totusi suportabil, la unul draconic: obligativitatea de a purta steaua galbena si, la scurt timp, aceea de a-si parasi locuintele. „Toti evreii au fost dusi in ghetoul ce fusese organizat in soproanele Fabricii de Caramida, iar de acolo urmau sa fie deportati in lagarele mortii. Aparusera peste tot afise pe care scria ca acela care incearca sa se sustraga ghetoizarii sau sa ajute evrei va fi executat“, isi aminteste Magdalena Stroe. Inainte de a merge in ghetou, Hannah a mers sa-si ia ramas bun de la prietena ei.

„Am intrebat-o daca nu se poate face absolut nimic ca sa nu ajunga acolo. Ea a zis ca nu. Singura solutie era totusi sa obtina acte din care sa rezulte ca e crestina. Atunci nu am ezitat deloc si i-am dat actele mele. Era vorba pe atunci de certificatul de nastere si de cel de botez, caci, dupa legile unguresti, majoratul era la 21 de ani si nu aveam inca buletin.“ Ramasa in Cluj, Magdalena Stroe risca insa sa devina ea insasi victima nemtilor, daca gestul ei ar fi fost deconspirat. „Nu puteam merge la Starea Civila sa-mi iau alte acte, pentru ca as fi creat suspiciuni. Clujul era plin de soldati nemti, frontul se apropia de noi. Ca sa nu fiu legitimata, am stat in casa pana in octombrie, cand a fost eliberat orasul“, rememoreaza femeia perioada de detentie autoimpusa.

Cu o identitate falsa, Hannah a reusit sa paraseasca Clujul si sa ajunga undeva in vestul Ungariei, unde mama sa, divortata, tot sub o identitate falsa, lucra ca guvernanta in casa unor mosieri ungari. „Mama Hannei era psihiatru de meserie, fusese prima femeie ce obtinuse licenta in psihiatrie la Universitatea din Viena, insa lucra ca guvernanta. Cand a venit Hannah, a prezentat-o celor la care lucra ca pe nepoata ei si a recomandat-o pentru a ramane in locul sau acolo, caci stia germana, franceza. Era un loc sigur pentru fiica ei si a preferat sa o lase acolo, iar ea s-a intors la Budapesta“.