De ce nu este obligat premierul sa o demita pe Macovei

Prin decizia din 21 februarie, Curtea Constiutionala a stabilit cu unanimitate de voturi ca prevederile art.157 alin.(2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotararea Senatului Romaniei nr.28 din 24 octombrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.948 din 25 octombrie 2005, sunt constitutionale in masura in care adoptarea unei motiuni simple de catre Senat nu il obliga pe primul-ministru sa propuna revocarea unui membru al Guvernului a carui activitate a facut obiectul motiunii. Decizia a fost luata dupa examinarea sesizarii formulate, pe 14 februarie, de grupul parlamentar Dreptate si Adevar - PNL-PD.

In motivarea deciziei, Curtea Constitutionala arata ca a statuat in mod constant, in jurisprudenta sa, ca intrucat regulamentele Camerelor Parlamentului sunt aprobate prin hotarari care reglementeaza organizarea interna, prevederile acestora nu pot stabili drepturi si obligatii decat pentru parlamentari sau autoritatile, demnitarii si functionarii publici, in functie de raporturile constitutionale pe care le acestia le au cu Camera. Curtea mai precizeaza ca aspectele statuate in jurisprudenta mentionata, in legatura cu regulamentele parlamentare, isi mentin valabilitatea cu privire la orice hotarare sau la orice motiune simpla adoptata ca act juridic al Camerei Deputatilor sau Senatului, in conformitate cu art.67 din Constitutie. Curtea retine, de asemenea, ca Guvernul se afla in raporturi constitutionale cu Parlamentul si cu cele doua Camere ale acestuia, iar motiunea simpla este reglementata de Constitutie in Titlul III - "Autoritatile publice", Capitolul IV - "Raporturile Parlamentului cu Guvernul", ca fiind o forma a controlului parlamentar asupra Guvernului si asupra celorlalte organe ale administratiei publice.

Potrivit Curtii, din aceste reglementari constitutionale rezulta obligatia Guvernului si a celorlalte organe ale administratiei publice ca, in cadrul controlului parlamentar, sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. Totodata, este prevazuta obligatia Guvernului si a fiecaruia dintre membrii sai de a raspunde la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori, in conditiile prevazute de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului.Regulamentele parlamentare pot sa prevada conditiile in care trebuie sa fie date raspunsurile, insa nu pot sa stabileasca si obligatia Guvernului sau a membrilor sai de a lua anumite masuri concrete, considerate de parlamentari ca fiind necesare, se mai mentioneaza in motivarea Curtii Constitutionale.

Curtea mai precizeaza ca, prin adoptarea unei motiuni simple, Camera Deputatilor sau Senatul isi exprima pozitia cu privire la o problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari. Curtea retine, insa, ca textul constitutional mentionat nu prevede posibilitatea ca, printr-o asemenea motiune, oricare dintre Camerele Parlamentului, odata cu exprimarea pozitiei sale, sa dispuna si luarea unor masuri concrete obligatorii pentru Guvern, cum ar fi revocarea din functie a unui ministru, si nici nu abiliteaza Camerele sa prevada in regulament o atare posibilitate.

In motivarea Curtii se mai arata ca, in sistemul constitutional al Romaniei, ca si in majoritatea celorlalte tari, controlul parlamentar, in general, este fara sanctiune. Unica exceptie cand controlul parlamentar are si sanctiune este cea in care acest control se exercita prin motiunea de cenzura, a carei adoptare are ca finalitate demiterea Guvernului.

Curtea Constitutionala constata, de asemenea, ca notiunea de "motiune simpla" a fost introdusa in Constitutie cu prilejul revizuirii acesteia, cand, prin noua redactare a art.112 alin.(2), s-a largit si continutul motiunii, Camera care o adopta putand sa-si exprime pozitia nu numai cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari, ci si cu privire la alte probleme ale politicii interne sau externe.

Potrivit Curtii, prin motiunea simpla s-a pus la dispozitia parlamentarilor un instrument mai eficient de realizare a functiei de control a Parlamentului asupra Guvernului, dar adoptarea unei motiuni simple nu are ca efect juridic direct revocarea unui membru al acestuia. Curtea considera, insa, ca motiunea simpla marcheaza o victorie a fortelor politice care au initiat-o si sustinut-o, cu un ecou corespunzator in opinia publica. Prin urmare, arata Curtea, lipsa efectului juridic al motiunii simple nu are drept consecinta anihilarea efectelor sale politice, intrucat, in situatia in care executivul ignora motiunea simpla, cele doua Camere ale Parlamentului au posibilitatea sa recurga la motiunea de cenzura.

Curtea Constitutionala retine ca, sub aspectul efectelor asupra Guvernului si a membrilor sai, exista deosebiri substantiale intre cele doua tipuri de motiune. Astfel, investirea Guvernului are loc, potrivit art.103 alin.(3) din Constitutie, prin acordarea increderii Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, in urma dezbaterii, in sedinta comuna a celor doua Camere, a programului si listei Guvernului. Retragerea increderii acordate Guvernului se face, potrivit art.113 alin.(1) din Constitutie, prin adoptarea unei motiuni de cenzura, in sedinta comuna a celor doua Camere, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Spre deosebire de motiunea simpla, adoptarea motiunii de cenzura are ca efect juridic direct demiterea Guvernului in intregul sau.

Curtea mentioneaza ca cel de-al treilea tip de motiune, cunoscut in legislatia si practica mai multor tari, respectiv, motiunea individuala, nu este prevazut de Constitutia Romaniei. Motiunea individuala are efecte juridice similare celor ale motiunii de cenzura, dar nu asupra intregului Guvern, ci numai asupra unor membrii ai acestuia, individualizati. Ca atare, introducerea unei cereri privitoare la demiterea unui membru al Guvernului intr-o motiune simpla nu poate genera obligatii juridice pentru Guvern, primul-ministru sau alte persoane.

In ceea ce priveste, insa, revocarea unui membru al Guvernului, in caz de remaniere guvernamentala, Curtea retine ca, potrivit prevederilor art.85 alin.(2) din Constitutie, acesta poate fi revocat sau numit exclusiv de Presedintele Romaniei, la propunerea primului-ministru. Referindu-se la articolul 106 din Constitutie care cuprinde situatiile in care inceteaza functia de membru al Guvernului, Curtea precizeaza ca nici Constitutia, nici o alta lege nu prevad incetarea functiei de membru al Guvernului prin revocarea obligatorie pe baza unei motiuni simple.

Concluzia Curtii Constitutionale este ca, printr-o asemenea motiune, Camera care o adopta isi exprima pozitia asupra unor probleme importante ale politicii interne si externe si poate sa constate deficiente in diverse domenii ale activitatii Guvernului, a organelor administratiei publice, a conducatorilor ori a membrilor acestora. Guvernul si organele administratiei publice sunt obligate sa tina seama de continutul motiunii si sa actioneze in sensul pozitiei exprimate de Camera, in vederea remedierii deficientelor semnalate.

In opinia Curtii, caracterul obligatoriu nu inseamna, insa, ca Guvernul sau vreun alt organ al administratiei publice ar fi obligat sa execute dispozitii cuprinse in motiune cu privire la luarea unor masuri cu caracter organizatoric, cum sunt numirea si eliberarea din functie, care prin Constitutie sau prin alte legi sunt date in competenta lor exclusiva. Curtea observa ca in sensul acestor considerente sunt si dispozitiile art.164 din Regulamentul Camerei Deputatilor, potrivit carora, "in cazul in care o motiune simpla este aprobata, hotararea Camerei se va trimite Guvernului, care va tine cont de pozitia exprimata in cuprinsul respectivei motiuni", intrucat sintagma "va tine cont" determina caracterul "ipso facto" al efectelor juridice.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe