Actualitate • 13 Iulie 2006 •
Executivul condus de Calin Popescu Tariceanu nu este de acord cu scoaterea la lumina a arhivelor fostului PCR si ale Securitatii, pe principiul "daca modelul nu-i si la altii, ce ne trebuie noua?". Fara a putea insa cerceta arhivele comunismului, orice lege impotriva implicarii in politica a fostilor nomenclaturisti ramane fara aplicare

Jurnalul National a demarat la inceputul acestui an o campanie menita a permite accesul publicului la toate documentele care au fost elaborate sau au apartinut regimului comunist. Pentru ca presa nu are drept de initiativa legislativa, proiectul de lege elaborat de JN a fost preluat si depus la Parlament la sfarsitul lunii martie de deputatii Lavinia Sandru si Cozmin Gusa. Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu a avizat negativ insa acest proiect de lege, una din motivatiile oferite de executiv facand trimitere la faptul ca trecerea in subordinea Parlamentului a institutiei insarcinate cu detinerea arhivelor ar insemna "politizare excesiva". Explicatia oferita de guvern ridica o intrebare legitima: cum ramane cu celelalte institutii importante in stat care se afla tot in subordinea Parlamentului, singurul for democratic desemnat prin vot popular: CNSAS, SRI, SIE, CNA, BNR, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului etc.? Si ele sunt "politizate excesiv"?

PREVEDERI

Conform proiectului, documentele emise de Comitetul Central al PCR, de CC al UTC, precum si de structurile centrale si teritoriale ale Securitatii statului pana in momentul desfiintarii acestora, cu exceptia celor prevazute a se preda CNSAS, vor fi predate Arhivelor Nationale pana la 31 decembrie 2006. Aceste documente vor fi puse in circuitul public pentru cercetare imediata, fara restrictia de timp de 30 de ani de la emitere. Restrictii de timp vor fi acceptate, diferentiat, pentru documentele referitoare la siguranta nationala, la politica externa, cele cu caracter fiscal, dosarele personale si cele privind viata privata a persoanei.

CONTROL PARLAMENTAR

Singura institutie menita a administra toate aceste arhive va avea un buget propriu prevazut in bugetul de stat, un nou sistem de conducere si va fi trecuta de sub conducerea Ministerului de Interne sub aceea a Parlamentului. Conform initiativei legislative, institutia Arhivele Nationale va fi condusa de un Consiliu stiintific numit de Parlament format din 11 membri, cu mandat de 5 ani. Presedintele Consiliului stiintific va fi directorul general al Arhivelor Nationale, iar pentru primirea calitatii de membru se cer studii superioare, inalta competenta profesionala, o buna reputatie si cel putin 15 ani vechime in activitati desfasurate in arhivistica, cercetare, documentare sau in alte domenii.

Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.