CINSTITI - Liderii romilor isi platesc taxele si impozitele cu bani englezesti
Romii din Tandarei se impart in doua categorii: bogati si saraci. Cei bogati detin controlul in localitatea ialomiteana. Iar cei saraci sunt transformati in sclav

CINSTITI - Liderii romilor isi platesc taxele si impozitele cu bani englezesti
Romii din Tandarei se impart in doua categorii: bogati si saraci. Cei bogati detin controlul in localitatea ialomiteana. Iar cei saraci sunt transformati in sclavi, daca au curajul sa imprumute de bani de la cei bogati. Majoritatea s-a imbogatit de pe urma copiilor trimisi la cersit si spalat parbrize in tarile vest-europene, in special in Marea Britanie. Liderii locali pozeaza in Romania, in oameni de afaceri.

Am ajuns in orasul Tandarei intr-o vineri dupa amiaza. In primarie se mai aflau femeile de serviciu, primarul si cativa directori. Femeile faceau curat, iar "lumea buna" a orasului petrecea intr-un birou. Vasile Sava, primarul, putin "parfumat", s-a asezat grabit in spatele biroului, pregatit pentru un interviu. Se mandrea ca a aparut pe prima pagina a ziarelor din Anglia, dar si cu diplomele primite de-a lungul vremii, pentru diverse activitati sportive. A vrut sa dea chiar si un drept la replica unui ziar din Anglia, pentru ca, zice el, i-au fost rastalmacite vorbele. Intrebat despre problemele cu care se confrunta localitatea Tandarei, primarul spune ca totul merge bine, ba chiar a reusit sa implementeze cateva proiecte de interes local. A tras apa, a reparat drumurile... dar se pare ca atentia ii este indreptata numai catre oamenii care au reusit sa faca bani in strainatate. Pentru el, oamenii defavorizati nu mai conteaza. I-a amagit in campania electorala ca le face fantani, ca le va asfalta drumurile... Promisiuni. "Primaria nu ne ajuta. Apa caram de la vecini, care au fantani sau pompe. Uite acum am dat la copii niste mamaliga si jumari. Iarna aici ne incalzim cu soba asta de pamant. Lemne nu avem, carbune nici atat", se vaita o femeie care isi duce traiul in ghetoul Strachina. In schimb, primarul e mandru ca oamenii isi platesc darile catre stat, cu banii castigati din activitati mai putin legale.

DRUMUL SPRE GHETOU. Plecati din biroul primarului ialomitean, l-am rugat pe un tanar, care se afla in fata primariei, sa ne indrume spre comunitatea de romi. Ne-a trimis la un bulibasa local, usor de gasit, dupa marimea casei. Doar e sef, si trebuie respectat de catre etnicii romi. Proaspat reintors din Anglia impreuna cu unul dintre fii, a acceptat cu greu sa-si lase baiatul sa stea de vorba cu noi. Numai ca baiatul a disparut. Am mers la el acasa, dar nimic. Parca il inghitise pamantul. Dupa ce am intrebat in stanga si-n dreapta de zona Strachina, intr-un final am ajuns la locul mult dorit. In fata aveam o imagine de cosmar: strazile noroioase cu case din chirpici si cu gardurile rupte. Ploile spalasera culorile in care erau vopsite casele saracacioase. Pe strada, nici o tipenie de om. Dupa ce am dat o raita cu masina prin cartierul Strachina, am dat peste trei tineri, care ne-au dat numarul de telefon al lui Nicolae Mircea, zis Bocioc.

POVESTI CUTREMURATOARE. Paun Dorina, mama a cinci copii, isi imparte viata intre biserica si familie. S-a pocait in urma cu trei ani. Traieste intr-o camera, in ghetoul Strachina. "In camera asta locuim toti. Eu si fetele dormim aici. Barbatul, in partea cealalta. Si inca unul acolo. Asta este! Nu avem unde sa dormim, nu am unde sa ma duc. Daca imi da Domnul sa mananc, astazi mananc, daca nu, stau si rabd. Nu ma duc in strainatate. Nu am unde sa ma duc. Daca stau langa Domnul, poate imi da Domnul sa mai mananc o bucata de paine. Ca sa pleci din tara, tiganii ne cer bani cu dobanda. Pentru o suta de euro trebuie sa platim doua sute. Dobanda e ban la ban. Si de unde sa ii iau eu?", se plange Paun Dorina. Oamenii care iau bani cu dobanda si nu pot restitui imprumutul nu le ramane decat sa isi incredinteze copiii in mana interlopilor, care, la randul lor ii trimite la cersit. Destinatia... Marea Britanie. Interlopii ii amagesc pe oamenii ca copilul le va trimite banii castigati acasa, pentru a putea supravietui, doar dupa ce platesc imprumuturile facute de parinti. Dar realitatea este alta. Banii colectati din cersit nu mai ajung la familia inglobata in datorii. "Vine tiganul si zice 'daca imi dai copilul, acesta iti trimite bani, mancare, imbracaminte>>. Dar eu nu. Mai bine muncesc eu pentru ei. Copiii sunt dusi in Franta, Anglia, Spania... in toate tarile. Daca o trimit pe asta (n.r. - fiica ei) acum, mai poate sa trimita bani sa mai traiesc si eu? Nu. Mai bine o tin acasa. Mai mananci si bataie daca nu le dai banii. Daca esti dator la tigan, mai trimite copilul bani sa mai traim si noi? Trebuie sa plateasca datoriile", ne explica Dorina.

IMPARTEALA. Sase familii de romi si-au impartit orasul Tandarei, la fel s-au organizat si in Londra. Nimeni nu ii incalca teritoriul celuilalt. Asta-i o lege nescrisa, pentru ca daca o incalca, va fi macel in comunitate. Problemele se rezolva acasa, nu pe meleaguri straine. Sunt proprii lor stapani, cu "palatele" la vedere, ridicate cu banii castigati in afara. La inceputul anilor '90, din cartierul Strachina romii au plecat in Germania. Putini au fost cei care nu au avut curajul sa isi incerce norocul prin tari straine. Dar familiile conduse de Radu Constantin, zis Titi Aghiotantu, Ciprian Nicolae, zis Poligrad, Marian Nicolae, zis Marian Miliardaru, Traian Radu, zis Traian Tiganu si Nicolae Radu, zis Talianu, s-au mutat din cartierul Strachina in centrul orasului, unde si-au ridicat casele. Numai Mircea Nicolae, zis Bocioc, isi conduce familia din cartierul Strachina. A ramas in mijlocul comunitatii. Dupa aventura nemteasca, romii s-au reorientat si au decis sa plece in Anglia si Spania, unde se castiga mai bine. In Anglia si Spania, fiecare lider local isi coordoneaza propria familie. Sarbatorile de iarna si le-au petrecut muncind mai putin legal. Fiecare dupa posibilitati. Autoritatile locale sustin ca trei sferturi dintre romi sunt plecati in strainatate, si se intorc numai cu ocazii speciale. Ultima ocazie s-a ivit de ziua Crucii, cand a fost sarbatorea orasului, in septembrie. "De Revelion nu au venit acasa. Nu prea vin acum, pentru ca se 'produce>> mai bine de Revelion. Vand ziare in intersectii, cersesc sau spala parbrize. Ei pleaca pe neamuri in strainatate", ne-a declarat unul dintre localnici.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.