Joi 24 ianuarie 2008

Ziua Unirii

Ziua Academiei de Politie

Este ziua 24 a anului

Au mai ramas 341 de zile

Soarele:

Rasare la 7:43

Apune la 17:13

Luna:

Rasare la 19:33

Apune la 8:47

Luna plina:

24 ianuarie

Ultimul patrar(Luna in
descrestere):

31 ianuarie

Luna noua:

7 februarie

Primul patrar(Luna in
crestere):

14 februarie

Sarbatoare crestina

Crestinii o sarbatoresc astazi pe Cuvioasa Xenia. Aceasta
era din marea cetate a Romei, din neam cinstit si ravnitor. Parintii au vrut sa
o marite si au pregatit nunta, dar ea a fugit impreuna cu alte doua femei
tinere, slujitoarele ei. Calatorind pe mare si trecand prin Alexandria, a sosit in ostrovul Cos. Aici,
fiind indemnata spre viata calugareasca de minunatul ieromonah Pavel, s-a asezat
in cetatea Milassa din Ca­reia, unde si-a facut o bisericuta inchinata Sfantului
Mucenic Ste­fan. In jurul acestui locas s-a nevoit mult, impreuna cu cele doua
slujitoare si cu alte fecioare, dovedind rabdare si parasire a simtului
poftelor lumesti. La ba­tranete s-a mutat la Domnul.

Calendar crestin-ortodox

Cuv. Xenia;
Sf. Mucenici Vavila, Timotei si Agapie

Calendar
romano-catolic

Sf. Francisc de Sales, episcop, invatator

Calendar
greco-catolic

Sf. Xenia, calugarita; Sf. Francisc din Sales, episcope

S-a intamplat azi
In Romania

1859 - Adunarea Electiva a Tarii Romanesti se pronunta
pentru alegerea ca domn, si in acest Principat, a lui Alexandru Ioan Cuza,
realizandu-se astfel unirea de fapt a celor doua Principate. Prin acest act
politic, al dublei alegeri, natiunea romana obtine o certa victorie in
realizarea statului modern roman;

1862 - Deschiderea la Buc­u­resti a primului Parlament al
Ro­maniei. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclama in mod so­lemn, in fata Adunarilor
Elective ale Moldovei si Tarii Romanesti reunite in sedinta comuna, “Uni­rea
definitiva a Principatelor”, iar orasul Bucuresti este proclamat capitala tarii;

1882 - Infiintarea la Bucuresti, cu sprijinul lui C.A.
Rosetti, a so­cietatii “Iridenta romana”, care isi schimba in acelasi an numele
in “Carpatii”; desfasoara o intensa activitate de combatere a politicii de deznationalizare a popoarelor
nemaghiare din Ungaria.

In lume

41 - Imparatul roman Caligula, cunoscut pentru excentricitatile
sale si pentru despotism, este asasinat de Garda Pretoriana.

Nascuti la 24 ianuarie

1889 - Victor Eftimiu, scriitor (m. 1972);

1905 - Grigore Vasiliu Birlic, actor (m. 1970).

Click istoric

Astazi, solista Stela Enache implineste 58 de ani. Inca de
la sase ani incepe sa studieze pianul, fiind inscrisa la Scoala de Muzica. Este
remarcata de compozitorul George Grigoriu, care reuseste sa faca un duet inedit
la acea vreme, cu Stela Enache si George Enache. Doi ani la rand, 1971 si 1972,
obtine locul al II-lea la Sectiunea Interpretare, la Festivalul National “Mamaia”.
Este cooptata ca solista a Orchestrei Electrecord condusa de Alexandru Imre impreuna
cu care face numeroase turnee in strainatate. Dupa desfiintarea formatiei
devine solista trupei condusa de basistul Doru Danciu sub numele de Sunshine
Band. Are in repertoriu peste 500 de cantece.

Credinte populare, traditii, semne

Civilizatia rurala a avut un sistem perfectionat de
informare si comunicare, “Gura satului”. Aceasta expresie a capatat, paralel cu
aparitia altor sisteme de comunicare, inteles peiorativ. Comunicarea stirilor
de orice fel prin canalele specifice a asigurat si, partial, asigura si astazi
coeziunea dintre elementele culturii populare. Se pune problema daca poate
convietui un sistem de informare local, “gura satului”, cu un sistem informational global. Altfel spus, se poate
adapta vechiul sistem de informare, care “facea si desfacea totul la nivel de
sat”, cu noul sistem informational care “face si desface totul la nivel de
stat, grupe de state, continent si planeta”? Perfectiunea sistemului de comunicare
“Gura satului” este reflectata de modul cum imbina transparenta totala a stirilor,
redata plastic de zicala “Nu stie barbatul ce stie satul”, cu pastrarea
tainelor si marilor secrete, concis exprimata de zicala “Nici usturoi n-a mancat,
/ Nici gura nu-i miroase” si altele. Limba romana, prin intelepciunea zicalelor
si expresiilor populare “a strica gura” (a vorbi de-a geaba), “c-o jumatate de
gura” (fara convingere), “a fi cu gura pe cineva”, “a pune lacat la gura”, “a
nu avea gura” (lipsa de curaj de a spune ceea ce stii), “a face de gura lumii”,
“slobod la gura”, “bun de gura”, “rau de gura”, “cu gura mare”, “a-i umbla gura”
etc., defineste si alte subtilitati ale gurii satului. (Profesor Ion Ghinoiu)

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe