Estonia a inscris pe o "lista neagra" mai multi membri ai miscarii pro-Putin "Nasii" de la Moscova, care nu vor mai putea astfel obtine vize Schengen, informeaza presa rusa. In replica, miscarea "Nasii" a organizat un protest de amploare in fata R
Estonia a inscris pe o "lista neagra" mai multi membri ai miscarii pro-Putin "Nasii" de la Moscova, care nu vor mai putea astfel obtine vize Schengen, informeaza presa rusa. In replica, miscarea "Nasii" a organizat un protest de amploare in fata Reprezentantei Comisiei Europene la Moscova. Estonia a inclus in "lista neagra" a cetatenilor care nu pot intra pe teritoriul tarii mai multi membri ai miscarii "Nasi" care au participat la actiunile stradale violente de la Tallin in aprilie 2007. Din spatiul ex-sovietic mai au interdictie de intrare in Uniunea Europeana membrii conducerii separatiste de la Tiraspol.
Dupa ce tarile baltice au aderat, in decembrie 2007, la Tratatul Schengen, tinerii activisti rusi au devenit indezirabili si in spatiul Schengen, transmite News-In. Secretarul de presa al miscarii pro-Putin, Cristina Poputcik, a declarat pentru ziarul rus Gazeta ca au fost declarati personae non-grata nu numai cei 10.000 de "comisari federali" ai miscarii, ci toti membrii Nasi, adica circa 100.000 de persoane. Ambasada Estoniei a refuzat sa comenteze aceste informatii. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, la sfarsitul anului 2007 pe "lista neagra" figurau numai 2.093 de persoane. Circa 700 de activisti ai miscarii au pichetat miercuri sediul Reprezentantei Comisiei Europene de la Moscova si au cerut ca membrii miscarii sa fie admisi in spatiul Schengen. In timpul actiunii de protest de miercuri, liderul miscarii Nasi, Nichita Borovikov, si alti circa 40 de activisti au fost retinuti de politie pe motiv ca actiunea de protest nu a fost autorizata. In scurt timp, toti au fost eliberati, fiind doar sanctionati administrativ.
Lituania ii cere Rusiei 28 de miliarde de dolari
Lituania va insista ca Rusia sa recunoasca faptul ocupatiei sovietice si sa plateasca pagubele aferente, a declarat presedintele lituanian Valdas Adamkus, intr-o reuniune extinsa a colegiului Ministerului de Externe de la Vilnius. Adamkus i-a trimis un avertisment direct Moscovei pe aceasta tema, subliniind ca Lituania va prelua presedintia, prin rotatie, a OSCE in 2011 si a UE in 2013, transmite postul de radio Echo Moskvi. Vilniusul a estimat pierderile din anii petrecuti de Lituania in cadrul URSS la 28 de miliarde de dolari. Guvernul lituanian a stabilit volumul compensatiilor acum cativa ani, cu ajutorul expertilor, dar inca n-a ajuns la negocieri directe cu Moscova privind achitarea acestora. Doar din cand in cand cate un oficial de la Vilnius ii aminteste Rusiei sa achite compensatiile pentru ocupatia sovietica, constata sursa citata. "Nu renuntam si nu vom renunta de la cererea ca Rusia sa recunoasca ocupatia sovietica si vom face totul pentru a obtine - pe calea dialogului cu Moscova - achitarea sumelor pentru daunele provocate de regimul sovietic", a subliniat presedintele Valdas Adamkus. (George Damian)
Drumul Crucii pentru Basarabia
Zeci de enoriasi din Republica Moldova participa la un "Drum al Crucii", intre localitatile Giurgiulesti si Cahul, pe o distanta de aproximativ 50 de kilometri, rugandu-se sa aiba un an cat mai bun, dar si pentru revenirea preotilor expulzati, transmite Mediafax. "Drumul Crucii" a fost organizat dupa ce trei preoti romani si o calugarita, care slujeau in Republica Moldova, au fost expulzati. In fruntea coloanei s-a aflat parintele Iulian Budescu, caruia autoritatile moldovene i-au cerut sa paraseasca tara pana la 6 ianuarie. El nu a plecat insa, intrucat a reusit sa conteste decizia la instanta de judecata. "Ne rugam sa avem un an mai bun, fara seceta, cu roade, si ne rugam la Dumnezeu sa indeparteze toti raufacatorii si toti vrajmasii care ne vor raul", a spus preotul localitatii Manta, Iulian Budescu. Preotii expulzati sunt acuzati ca ar fi incalcat regimul de sedere, fapt negat de acestia. Ei sustin ca actiunile autoritatilor au conotatie politica, intrucat bisericile in care slujesc apartin de Mitropolia Basarabiei. Pe de alta parte, Ministerul de Interne a afirmat ca preotii au fost verificati in cadrul unei operatiuni de rutina. Mitropolia Basarabiei a anuntat ca va sesiza Curtea Europeana pentru Drepturile Omului in acest caz. (G.D.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.