Control fulger CIA

In plin scandal
Coincidenta sau nu, prezenta la Bucuresti a directorului CIA vine intr-un moment in care SRI se confrunta cu o criza mediatica si cu o ancheta interna pentru depistarea modului cum au loc scurgerile de informatii secrete din principalul serviciu de informatii al Romaniei. Potrivit informatiilor oficiale furnizate de SRI, discutiile directorului CIA cu reprezentantii serviciilor secrete din Romania s-au axat pe evolutiile mediului de securitate internationala, cu accent pe cooperarile bilaterale, inclusiv in domeniul prevenirii si combaterii terorismului. De asemenea, au avut loc consultari referitoare la stadiul procesului de transformare si modernizare a SRI. Biroul de presa al serviciului ne-a precizat ca, "atat partea romana, cat si cea americana, au apreciat nivelul de incredere reciproca manifestat de cele doua servicii, precum si nivelul foarte bun al cooperarii in domeniul <<intelligence>> dintre Romania si SUA". In cursul dupa-amiezii de ieri, Michael Hayden a plecat din Romania.
"Lamuriri" de peste Ocean
Coincidenta sau nu, vizita sefului celui mai mare serviciu de informatii american a avut loc intr-o perioada destul de tulbure pentru politica interna din Romania dar si cu ocazia aparitiei unor acuzatii extrem de grave legate de activitatea SRI. Sincopele din cadrul activitatii SRI, partener activ al institutiilor similare din UE si SUA, pot afecta grav, la un moment dat, actiunile legate de anumite zone de conflict. Si, foarte grav, este vorba si despre influenta gruparilor teroriste si paramilitare care actioneaza pe continentul european. Problema strict legata si de iminenta (n.r. din iarna aceasta) declaratie de independenta unilaterala a provinciei Kosovo. Fapt ce ar putea sa zguduie din temelii stabilitatea atat de subreda a Balcanilor. Si, avand in vedere granita Romaniei cu Serbia, se poate pune in discutie si securitatea UE. De asemenea, vizita lui Hayden in Romania nu poate fi disociata nici de evolutia dosarului nuclear iranian la ONU si o eventuala interventie militara la est de granita irakiana, in statul condus de Ahmadinejad.
Pozitie controversata
Presedintele Traian Basescu a declarat marti, dupa sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, ca i-a rugat pe membrii Consiliului si pe cei ai Guvernului sa respecte pozitia ferma a Romaniei in privinta viitorului statut al Kosovo. Basescu a precizat ca s-a discutat pe aceasta tema in CSAT si ca a rugat Guvernul sa ramana consecvent pozitiilor deja exprimate si arhicunoscute ale Romaniei, asumate pe plan international. "Nu putem renunta (la aceste pozitii? n.r.) atat din interes national, cat si regional", a spus seful statului, citat de Mediafax, adaugand ca Romania sustine ca solutia care va fi adoptata in problema Kosovo trebuie sa genereze stabilitate in regiune si sa nu creeze precedente in alte zone din Europa, apropiate de Romania.
SUA vor ataca Iranul din Romania
Romania ar putea fi aleasa de NATO pentru a gazdui principala baza operationala pentru flota de transport strategic a Aliantei Nord-Atlantice. Decizia se pare ca va fi luata la sugestia SUA, care doresc sa beneficieze si de posibilitati de transport strategic la baza operationala avansata (Forward Operating Site) a Pentagonului de la Mihail Kogalniceanu.
Initiativa multinationala privind capabilitatea de transport strategic aerian (C-17) a fost lansata de Marshall Billingslea, Adjunctul Secretarului General al NATO pentru Investitii de Aparare (ASG/DI). Ea consta in asocierea mai multor natiuni pentru a inchiria sau cumpara un numar de avioane tip C-17 (produse de Boeing, SUA). Comitetul Militar NATO a evaluat ca cerinta operationala pentru transportul aerian strategic achizitionarea unui numar de opt aeronave C-17 operate de NATO.
La data semnarii scrisorii de intentie, baza principala de operare (MOB) se preconiza a fi la baza aeriana Ramstein din Germania, care apartine Fortelor Aeriene ale SUA din Europa (USAFE), datorita facilitatilor deja existente. Expertii militari din NATO au spus ca vor fi necesare insa o serie de alte investitii de largire a capacitatilor precum si un studiu de mediu pentru accesul avioanelor de mare capacitate. Ungaria a lansat si ea o oferta si a spus ca o locatie excelenta ar fi baza aeriana de la Papa, dar numai in situatia in care baza operationala principala va fi amplasata in Ungaria. Americanii nu au fost foarte incantati de solutia avansata de Ungaria si au sugerat autoritatilor romane sa analizeze in plan bilateral posibilitatea formularii unei oferte concrete pentru gazduirea principalei baze operationale pentru flota de transport strategic a NATO. Reprezentantii Pentagonului au spus ca cea mai buna locatie ar fi Aeroportul International Mihail Kogalniceanu.
Romania este de acord cu cerintele Pentagonului
Ca urmare a sugestiei primite din partea SUA, Ministerul roman al Apararii a inaintat CSAT "Informarea privind modalitatile de asigurare a necesarului de capabilitati de transport aerian pentru Armata Romaniei, in perioada 2006-2013". Membrii Guvernului au adoptat pe 11 septembrie a.c., o Hotarare de Guvern pentru aprobarea participarii Ministerului Apararii din Romania la Organizatia NATO de Management al Transportului Aerian si oferirea spre utilizare a Aeroportului International Mihail Kogalniceanu ca baza operationala principala pentru Capabilitatea de Transport Strategic Aerian. Oficialii armatei considera ca aceasta initiativa urmeaza sa raspunda atat nevoilor nationale, cat si ale misiunilor NATO, UE sau ONU. Pentru a demonstra faptul ca aeroportul de la Mihail Kogalniceanu ar fi locatia cea mai buna pentru aeronavele C-17 de transport strategic, Ministerul Apararii va organiza in perioada imediat urmatoare Reuniunea Initiativei privind Capabilitatea de Transport Strategic Aerian. Reprezentantii MApN vor cu aceasta ocazie sa prezinte membrilor delegatiilor tarilor participante la Initiativa, a facilitatilor de care dispune Romania, precum si a avantajelor ce decurg din alegerea Aeroportului International Mihail Kogalniceanu ca baza operationala principala pentru Capabilitatea de Transport Strategic Aerian.
Tinta Iran
In ultimele luni s-a vorbit tot mai insistent despre faptul ca administratia americana a pus la punct un nou plan pentru atacarea Iranului, dupa ce presedintele George W. Bush a acreditat ideea ca Teheranul ar avea intentia de a se dota cu arma nucleara. Fortele americane ar putea utiliza bazele militare aeriene din Romania si Bulgaria pentru a lansa un eventual atac asupra Iranului, informa la inceputul anului 2007 agentia de stiri Novinite. Conform cotidianului britanic Telegraph, strategii de la Pentagon au stabilit o lista de peste 1200 de obiective din Iran.
Potrivit lui Alexis Debat, directorul centrului Nixon pentru terorism si securitate nationala, citat de Sunday Times, strategii militari americani se pregatesc nu de un atac nesemnificativ asupra instalatiilor nucleare ale Teheranului, ci de unul de amploare, asupra "intregii armate iraniene". "Daca vom desfasura un atac nesemnificativ sau o actiune militara de amploare, reactia iranienilor va fi aceeasi", a fost, potrivit expertului, concluzia armatei americane. In replica, autoritatile de la Teheran au anuntat oficial ca pot lovi tinte inamice aflate la distante de 2000 de kilometri. Tara noastra ar putea fi una dintre ele. Comandantul Gardienilor Revolutiei, generalul Yahya Rahim Savafi, afirma ca, "in cazul in care Iranul va fi atacat, are capacitatea de a lovi inamicul pana la 2000 de km" de granitele tarii. Locatii din Romania au devenit posibile tinte nu numai pentru Iran, dar si pentru Federatia Rusa. Consilierul ministrului Apararii de la Moscova, generalul Vladimir Samanov, a declarat dupa un interviu acordat de Teodor Melescanu ca Rusia nu intentioneaza sa participe la nici un fel de manevre comune cu Romania si Bulgaria, dar isi va atinti rachetele asupra bazelor SUA din Romania si Bulgaria. Culmea este ca scutul american antiracheta nu va apara toate statele NATO, flancul sud-estic al Aliantei - Romania, Bulgaria, Grecia si Turcia - ramanand neacoperit, declara secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.
Divergente cu Executivul
Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat miercuri ca nu s-au facut nici un fel de presiuni din partea SUA in legatura cu pozitia Romaniei privind statutul provinciei Kosovo. El a tinut astfel sa clarifice informatiile aparute intr-un articol publicat recent de International Herald Tribune, potrivit caruia Romania si Slovacia ar putea fi supuse unor presiuni din partea SUA pe tema provinciei Kosovo. Ministrul a precizat ca s-a intalnit cu adjunctul Secretarului de Stat, Daniel Fried, cu care a discutat organizarea summitului NATO si problema provinciei Kosovo. Cioroianu a precizat ca a fost vorba despre o intalnire amicala, ca intre aliati. Cioroianu a adaugat ca a avut discutii indelungate pe tema provinciei Kosovo si cu ambasadorul Frank Wisner, reprezentantul SUA in Grupul de contact privind Kosovo, dar si cu Wolfgang Ischinger, reprezentantul Uniunii Europene in Troika. Referindu-se la intrevederile cu oficialii americani pe tema provinciei Kosovo, Cioroianu a tinut sa sublinieze inca o data ca acestia inteleg care este pozitia Romaniei, nefiind vorba despre presiuni.
"Implicare crescuta" in Kosovo
Este de datoria noastra, ca tara din regiune, sa ne informam partenerii, a spus Cioroianu, adaugand ca Romania are experienta in ceea ce priveste aceasta regiune si din acest motiv sustine o solutie agreata de ambele parti.
Cioroianu a explicat ca Romania ramane partenera ideii ca UE trebuie sa aiba o "implicare crescuta" in dosarul Kosovo. El a adaugat ca in interiorul Uniunii Europene exista o diversitate de opinii, fiind necesara gasirea unei pozitii comune. Potrivit ministrului, prin faptul ca spune ceea ce gandeste referitor la Kosovo, Romania contribuie la gasirea acesteia.
Reuniune internationala pe probleme antiteroriste la Brasov
In perioada 26-28 septembrie 2007, SRI si MIRA au organizat la Brasov cea de-a doua Reuniune a sefilor structurilor de combatere a terorismului din statele participante la Procesul Brdo. La reuniune au fost prezenti reprezentantii institutiilor cu atributii in domeniul combaterii terorismului din Albania, Austria, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Grecia, Ungaria, Italia, FYROM, Serbia, Muntenegru, Turcia si Slovenia. SRI a precizat intr-un comunicat de presa ca au fost abordate in discutii radicalizarea ca parte componenta a internationalizarii fenomenului de interpretare abuziva a islamului, finantarea gruparilor extremist-teroriste si modalitatile de utilizare a Internetului de catre organizatii teroriste si entitati asociate acestora.

---

Despre autor: