Cred ca am lipsit putin din viata. Altfel nu pot sa-mi explic cum am putut sa cred la un moment dat ca oastea Dragomirului a obosit sa mai imbasineze fotbalul. Daca as zice ca am fost doar credul atunci cand i-am banuit vindecati de cioranie pe vieta
Cred ca am lipsit putin din viata. Altfel nu pot sa-mi explic cum am putut sa cred la un moment dat ca oastea Dragomirului a obosit sa mai imbasineze fotbalul. Daca as zice ca am fost doar credul atunci cand i-am banuit vindecati de cioranie pe vietasii lepefisti as fi prea bland cu mine. Si nu merit! Trezit la realitate trebuie sa recunosc cinstit ca am fost un prost. Un mare prost care nu a priceput la timp ca ciracii lui Mitica nu au mai actionat la drumul mare doar atata vreme cat au fost pusi la obroc de federatie. Iata insa ca imediat ce liga a fost reimproprietarita cu instrumentele fraudei, golania si-a reluat marsul triumfal prin fotbal. Trecerea comisiilor pentru statutul jucatorului, de disciplina si de apel in parohia LPF mi s-a parut din start o idee nefericita. Dar nu am zis nimic. Nu m-am grabit sa o combat. Am calcat frana in asteptarea unor argumente care sa justifice exprimarea in public a acestei pareri. Cand am aflat ca in fruntea comisiei de disciplina a fost inscaunat Robi Urs, profesor vopsit in om de fotbal, suspiciunile au capatat consistenta. Urs s-a mai aflat in aceasta postura si a dovedit ca este dispus sa accepte in orice moment ca numele sau sa devina substantiv comun si, in consecinta, sa joace cum ii canta papusarul sef. Am tacut insa din nou gandindu-ma ca merita sa mai astept o zi, doar o singura zi, adica pana la primele decizii ale comisiei. Am fost convins ca impricinatul va da cu mucii-n fasole si nu m-am inselat. De data aceasta nu am mai fost nici credul, nici prost si nici absent din viata. Rabdarea mi-a fost rasplatita cu varf si indesat. Ursul a jucat pe jar incins si s-a fript rau de tot. Sluga lui Mitica a lustruit cizma dinamovistilor. L-a iertat pe Pinalti de rosiile lui Vranjkovic si Rusmir, dandu-se mai competent decat Porumboiu si Craciunescu la un loc. Pana si Viorel Hizo s-a jenat de cadoul facut echipei sale, recunoscand ca gratierea lui Vranjkovici a fost o manarie oribila. In schimb, nevinovatia lui Costescu, confirmata chiar de presedintele arbitrilor, Gheorghe Constantin, nu l-a impresionat pe inrobitul Urs. De ce? Probabil ca Mioveniul nu a cotizat la sarsanaua intereselor LPF. Sentintele comisiei de disciplina, oricat de jegoase ar fi fost ele, nu au reprezentat decat startul in cursa mizeriei. Comisia de Apel a desavarsit lucrarea, borcindu-se fara rusine. Tablagii nostalgici au anulat suspendarea dinamovistilor dar au gresit la un colt. Nu si-au dat seama ca prin anularea suspendarii au distrus posibilele scuze ale echipei lui Rednic dupa infrangerea in fata Vasluiului.
Despre autor:
