Prezentam in cele ce urmeaza o analiza a modului in care Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) toaca sute de milioane de euro de la bugetul statului in detrimentul sanatatii, invatamantului si protectiei sociale. Oficial, Serviciul de Telecom
Prezentam in cele ce urmeaza o analiza a modului in care Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) toaca sute de milioane de euro de la bugetul statului in detrimentul sanatatii, invatamantului si protectiei sociale. Oficial, Serviciul de Telecomunicatii Speciale se ocupa de organizarea, controlarea si coordonarea activitatilor in domeniul telecomunicatiilor speciale pentru autoritatile publice din Romania. Mai pe intelesul tuturor, STS trebuie sa asigure legaturile telefonice, fax, date si video pentru Administratia Prezidentiala, Guvernul Romaniei si alte institutii publice importante din stat. Cu toate acestea, au existat numeroase semnalari in media potrivit carora Serviciul de Telecomunicatii Speciale s-ar ocupa si cu monitorizarea si interceptarea transmisiilor de voce, date si imagini in scopuri nu tocmai ortodoxe. Din informatiile pe care le detinem STS a achizitionat in ultimii ani o serie de echipamente ultrasofisticate de pe piata externa care au capacitatea de a monitoriza si localiza cu precizie orice sursa radio in spectru foarte larg.
Serviciu mic, dar cu buget mare
Oficial, in STS sunt angajate in jur de 2500 de persoane care beneficiaza anul acesta de un buget de peste 370 de milioane de lei noi, echivalentul a peste 110 milioane de euro. Un buget imens in comparatie cu atributiile acestui serviciu si cu numarul de persoane care se afla pe statele de plata. Spre exemplu, Serviciul de Informatii Externe, care are cam tot atatia angajati cati sunt in STS, beneficieaza anul acesta de un buget de aproximativ 55 de milioane de euro. La suma uriasa de 110 milioane de euro pusa la dispozitia STS prin bugetul de stat se mai adauga veniturile obtinute din prestarile de servicii catre diversi agenti economici, inclusiv institutii publice, pentru interconectarea circuitelor proprii de comunicatii cu cele publice ale furnizorilor de servicii telefonice si transmisii de date. Si, pentru ca sa nu aiba cumva de suferit la solda vreun ofiter din STS, in frunte cu directorul serviciului si cu adjunctii acestuia, din cauza achizitiilor extrem de scumpe pentru aparatura ultimul racnet si masini de serviciu, se apeleaza si la credite garantate de stat in scopul achizitionari si implementarii unui sistem de comunicatii special destinat interconectarii tuturor institutiilor din domeniul securitatii nationale. Legat de acest proiect, am aflat ca STS va realiza o retea de comunicatii integrate multeservicii-voce/video/date si va implementa o retea de videotelefonie operativa pentru Administratia Prezidentiala si Guvernul Romaniei.
100 de milioane de euro pentru TETRA
Pe langa aceste investitii care se vor face cu credite garantate de stat, STS vrea sa isi faca si o retea virtuala secretizata pe suport GSM. Insa, cel mai costisitor proiect pe care STS il va realiza si care va costa peste 100 de milioane de euro il reprezinta realizarea unei singure platforme de comunicatii in standard TETRA. Practic, daca acest lucru se va pune in practica, comunicatiile Ministerului Internelor si Reformei Administrative, comunicatiile serviciilor de informatii, ale Ministerului Apararii si ale altor institutii guvernamentale se vor realiza pe o platforma unica. Numai ca, STS a mai realizat o asemenea retea in urma cu cativa ani in care s-au investit zeci de milioane de euro si care a dat rateuri.
Ne referim la achizitionarea, instalarea si functionarea sistemului de radiocomunicatii Phoenix. In vara anului 1996, se obtinea o hotarare CSAT prin care se infiinta o comisie departamentala pentru a analiza noile tehnologii recomandate de Uniunea Internationala de Telecomunicatii (ITU) destinate retelelor de comunicatii de tip "urgenta". Comisia a propus sa se achizitioneze un sistem in standardul TETRAPOL. In aprilie 1997 s-a semnat contractul cu Matra privind achizitia de "echipamente radio si servicii asociate", si nu a unui sistem de radiocomunicatii, asa cum ar fi fost normal. Aceasta denota ca sistemul nu exista si ca partenerul il avea in faza experimentala. STS ceruse un sistem care sa fie utilizat in comun cu mai multi beneficiari.
Retele cu probleme
La punerea in functiune, cu ocazia vizitei Papei loan Paul al Il-lea, s-au evidentiat multe disfunctionalitati structurale reclamate cu vehementa de beneficiari (Ministerul de Interne si Serviciul de Protectie si Paza):
- acoperire radio neuniforma (zone din Bucuresti unde nu s-a putut comunica), consecinta a lipsei studiilor si proiectelor;
- dificultati majore in efectuarea comunicatiilor de grup (comunicatii intre membrii unei retele);
- timp de acces in retea foarte mare, ceea ce a condus la scaderea operativitatii comunicatiilor, aspect esential pentru beneficiari;
- congestionare (blocarea) sistemului la un numar redus de utilizatori, contrar asigurarilor firmei producatoare;
- aparatura de interconectare (radiorelee) de proasta calitate si cu resurse limitate, ceea ce a condus la aparitia unor blocari ale comunicatiilor intre celule.
Milioane de euro pe apa sambetei
In aceste conditii se poate explica decizia luata la ultima sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii prin care generalul Opris, directorul STS, a primit unda verde pentru realizarea platformei de comunicatii in standard TETRA.
Alti bani, alta distractie. Dupa ce STS a tocat peste 60 de milioane de dolari pentru echipamentele de la firma Matra-Nortel, acum se pregateste pentru alte achizitii de peste 100 de milioane de euro. Bani care ar putea fi folositi pentru salariile profesorilor sau pentru marirea pensiilor.
Pentru ca tot vorbim de salarii, nu trebuie sa trecem peste exorbitantul fond de premiere de care dispune personalul STS. Peste 50 de miliarde de lei vechi reprezinta fondul de premii alocat prin buget celor din STS. Nu stim cum vor fi impartiti acesti bani de catre directorul institutiei si care vor fi criteriile pentru a beneficia de o prima din partea sefului, dar, din surse neoficiale, sefii cei mari din STS isi vor trage partea leului incasand prime de peste 100 de milioane de lei.
Sediu ultraluxos si chirii de miliarde
Revenind la modul cum acest mic serviciu secret, dar cu un buget imens, toaca banii publici trebuie sa precizam ca alte 50 de miliarde de lei vechi se duc pe chirii, in conditiile in care Serviciul de Telecomunicatii Speciale si-a construit un luxos sediu central care a costat zeci de milioane de euro.
La subsolul acestei cladiri luxoase se gaseste un poligon de trageri pentru ca ofiterii din STS trebuie sa stie sa traga si cu pistolul, nu numai cu urechea. Dotarile din sediul central al STS rivalizeaza cu cele mai luxoase sedii ale companiilor multinationale din Romania. Mobilier de lux de la firma Ovo Design, aparatura audio-video HI-FI, iar in parcul auto pot fi vazute masini de sute de mii de euro. Toate acestea pentru o institutie care in curand se va transforma in structura departamentala. Culmea e ca, daca STS ajunge in ograda ministrului de Interne, va avea un sediu si o logistica net superioara Ministerului Internelor si Reformei Administratiei.
Directorul STS castiga un miliard de lei
Legat de salariile care se platesc la Serviciul de Telecomunicatii Speciale am obtinut informatia ca directorul acestui serviciu de informatii castiga intr-un an de zile aproximativ un miliard de lei vechi.
Generalul Marcel Opris, directorul STS, se poate lauda ca leafa lui de bugetar este mai mare decat salariul sefului statului si aproape dubla fata de cea a unui ministru cu toate ca functia lui este asimilata unui secretar de stat. In aceste conditii este de inteles inversunarea cu care conducerea STS se opune transformarii acestui serviciu in structura departamentala in cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, asa cum este prevazut in proiectul pachetului de legi privind securitatea nationala.
Trei miliarde, tocate pentru tiparituri
Dar pana cand se va ajunge acolo, cei din STS isi vad linistiti de investitiile pe care spera sa le duca la bun sfarsit, iar la final de an contabil sa raporteze ca au cheltuit toti banii alocati de la buget. Oricum, probabil ca nu o sa fie o problema pentru conducerea STS sa toace trei miliarde de lei vechi pentru carti, publicatii si materiale documentare si inca vreo cinci miliarde de lei vechi pentru vizite in strainatate.
Un aspect care nu a intrat pana acum in atentia presei si care va starni un adevarat scandal daca se va confirma oficial este cel referitor la faptul ca Serviciul de Telecomunicatii Speciale incredinteaza unor firme private realizarea buclei locale pentru interconectarea diverselor retele. Surse neoficiale ne-au dezvaluit ca de pe urma acestor contracte, sefii din STS ar incasa comisioane consistente care se adauga la soldele de aproape un miliard de lei anual.
Proiectul LGV-2000 la scara mai mica
STS a intentionat cu cativa ani in urma sa construiasca undeva in munti un centru strategic de comunicatii. Era vorba de proiectul LGV-2000 si implica cheltuirea a peste 100 de milioane de dolari numai pentru construirea in localitatea Vata de Jos din judetul Hunedoara a Centrului de Telecomunicatii Speciale de Rezerva, Pregatire si Recuperare. Proiectul "Vata" se dorea a fi o alternativa pentru sediul central din Bucuresti, precum si locul in care sa se pregateasca si sa se perfectioneze cadrele STS. In cele din urma, acest proiect megalomanic a fost sistat, dar ceva bani tot s-au cheltuit deoarece incepusera amenajarile de santier.
Cei din STS nu au renuntat insa la idee. Dorinta lor de a beneficia de un sediu undeva la munte care sa fie oficial centru de rezerva pentru comunicatii si neoficial o baza de agrement pentru personalul STS totusi s-a materializat, dar cu investitii mai mici. In apropiere de Brasov, intr-o fosta cazarma preluata de la armata, STS face investitii pentru transformarea ei intr-un sediu cel putin la fel de modern precum cel din Splaiul Independentei nr. 323A.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.