Comoara serviciilor secrete

Mii de miliarde de lei sunt alocate an de an serviciilor secrete. Raportat la numarul de locuitori, Romania cheltuie cel mai mult in acest sens, in comparatie cu restul statelor din UE sau chiar cu SUA. Sumele sunt insa total nejustificate, performantele SRI, SIE sau ale altor asemenea servicii fiind cu adevarat mediocre. O buna parte din bani sunt folositi pentru interceptari ilegale sau santajarea unor oameni politici sau de afaceri. In plus, serviciile isi dubleaza profiturile folosind firme sub acoperire. In timp ce serviciilor secrete li se aloca sume uriase, medicii, pensionarii sau profesorii primesc lefuri sau pensii derizorii. Pentru 2007, de pilda, cheltuielile pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala sunt de un miliard si jumatate de RON, ceea ce inseama aproximativ 315 de milioane de euro, comparabil cu bugetul de pensii, care este de aproximativ 400 de milioane de euro.
De doua ori mai multi ca securistii
Serviciile secrete din Romania, intre care se detaseaza SRI si SIE, sunt platite imparateste, invers proportional cu performantele acestora. Din bani publici. Pentru cheltuielile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, de la Bugetul de stat s-au alocat aproximativ 315 milioane de euro, ceea ce este comparabil cu bugetul de pensii de stat, care este de aproximativ 400 de milioane de euro. In afara de acest aspect, cele doua servicii secrete se folosesc si de o serie de surse proprii de venituri, printre care afaceri prin firme acoperite si comisioane in diferite tranzactii economice nationale sau internationale. Dupa calculele noastre, din aceste afaceri rezulta o suma cel putin egala cu cea alocata de la Buget. Numarul angajatilor celor doua institutii este dublu, sau chiar triplu, comparat cu cel al altor state europene. Romanii sunt "paziti" de mai multi ofiteri pe cap de locuitor decat in timpul regimului comunist. Securitatea, conform datelor oficiale, avea circa 14.000 ofiteri. Azi, doar SRI si SIE au peste 15.000 de ofiteri. Daca avem in vedere si restul institutiilor asimilate serviciilor de informatii din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Serviciul de Paza si Protectie, putem estima ca sunt platiti din bani publici in jur de 30 de mii de agenti secreti. Cu toate acestea, cum spuneam, performantele serviciilor noastre secrete sunt extrem de slabe. Din 1990 si pana in prezent, nici SRI si nici SIE nu au inregistrat vreun succes notabil. Ba, dimpotriva. Cele doua servicii au fost implicate in nenumarate scandaluri de presa, interne si internationale. Un asemenea caz, ca sa luam unul mai recent, este cel al lui Omar Hayssam scos din tara cu sprijinul celor doua servicii secrete, dupa cum demonstreaza ultimele dezvaluiri publicate de ZIUA si nu numai.
In aceste conditii se pune urmatoarea intrebare: Unde se duc banii? Din activitatea serviciilor, in special SRI, rezulta ca majoritatea sunt folositi pentru interceptari ilegale, santaj sau alte afaceri oculte. In tot acest timp, medicii, profesorii sau pensionarii se chinuie sa traiasca de pe o zi pe alta. Situatia acestora s-ar putea schimba insa in cazul in care, spre exemplu, bugetul inutil alocat serviciilor ar fi redus, iar banii ar fi redistribuiti catre sanatate, invatamant, pensii sau alte nevoi sociale.
Inflatie de spioni
Numarul celor care activeaza in cadrul serviciilor este secret, o situatie total neconstitutionala. Intr-un interviu acordat recent, fostul director al SIE, Catalin Harnagea, a confirmat ca numarul angajatilor este in jur de de 12 mii de ofiteri pentru SRI. Generalul Ion Mihai Pacepa, fost director adjunct al Departamentului de Informatii Externe, pana la defectarea sa din 1978 cand a cerut azil politic in SUA, a confirmat aceasta cifra.
Din surse neoficiale reiese ca la fiecare un milion de romani avem cam 570 de ofiteri SRI. In schimb, in Franta, de exemplu, cele 62 de milioane de cetateni suporta cheltuielile pentru doar sase mii de agenti, ceea ce inseamna 100 de ofiteri la un milion de locuitori. Datele statistice din SUA sunt si mai graitoare. Institutia similara SRI este FBI, care are un numar de 11.500 de agenti speciali, iar numarul populatiei este de 295 de milioane. In urma unui simplu calcul aflam ca aproximativ 40 de agenti FBI servesc un milion de cetateni americani.
Nici situatia SIE, in privinta numarului angajatilor, nu este mai diferita. Schema de functionare este la fel de umflata. Cei trei mii de angajati ai SIE, deci 140 de ofiteri la milionul de locuitori - sunt cu mult peste numarul ofiterilor unor servicii secrete similare ale unor tari Europene cu locuitorii mult mai multi decat Romania si cu interese militare si economice net superioare tarii noastre, unde numarul agentilor la milionul de locuitori - conform datelor furnizate pe paginile de Internet, este, in medie, de 10 ofiteri ai serviciilor externe (spioni, in sensul real al cuvantului), doar Franta si Anglia depasind aceasta cifra cu 12, respectiv 17 agenti externi la milionul de locuitori. Pentru SUA, insa, numarul este mult mai mare, cam 70 de agenti la milionul de locuitori, dar, dupa cum se stie acest stat este implicat in numeroase operatiuni externe, militare, pentru combaterea terorismului international.
Daca raportam numarul agentilor si cat cheltuie celelalte state europene din produsul intern brut raportat la un agent secret, datele sunt si mai izbitoare, fapt pe care-l vom detalia intr-unul din episoadele urmatoare ale seria-
lului.
Instrumente de santaj
O alta problema majora a serviciilor secrete este nerespectarea legilor si implicit a drepturilor omului. Nenumarate scandaluri au avut ca protagonsti principali cele mai importante servicii secrete din Romania - SRI, SIE, UM 0962 etc. - sau angajati ai acestor institutii care au interceptat telefoanele sau discutiile ambientale ale unor politicieni, oameni de afaceri sau jurnalisti.
Aceste actiuni, de regula, nu au fost autorizate de un judecator, dar au fost valorificate apoi pe cai oculte. Multi politicieni au fost incoltiti, oameni de afaceri santajati pentru a nu da in vileag continutul unor discutii sau afaceri oneroase. Interceptarile se pot efectua, conform legii, numai cu autorizarea unui judecator, iar informatiile culese prin aceste metode ar trebui folosite exclusiv in scopul elucidarii cazului pentru care s-a dat aprobare.
Pe de alta parte, serviciile secrete au devenit instrumente utilizate de unii politicieni si partide politice, aflate la putere, pentru a discredita adversarii, pentru a obtine de la oameni de afaceri bani pentru visteria partidului si pentru reglari de conturi intre grupuri de interese ilicite. Controlul parlamentar al SRI si SIE este doar formal. De cele mai multe ori, solicitarea parlamentarilor este refuzata sub pretxtul ca documentul solicitat vizeaza siguranta nationala si continutul lui nu poate fi divulgat.
Conducerile serviciilor secrete din Romania sustin cu tarie ca angajatii institutiilor pe care le conduc nu efectuaza interceptari ilegale. Cu toate acestea au fost nenumarate scandaluri privind modalitatile obscure si ilegale de a obtine informatii despre persoane publice, oameni de afaceri, tranzactii comerciale, politicieni si jurnalisti. Serviciile sustin ca interceptarile ilegale sunt efectuate de persoane neautorizate care nu au legatura cu SRI sau SIE.
Un scandal la fiecare trimestru
De-a lungul timpului, SRI, SIE, UM 0962, STS, SPP, DGIA au fost implicate in scandaluri care au afectat, atat imginea institutiilor, cat si imaginea Romaniei. Numai in ultimii zece ani, SRI a fost zguduit de numeroase scandaluri: ,Firul rosu, Cazul "Bucur", "Geologul", Scandalul "Ouatu", "Armagedon 2", "Armagedon 7" (sau "Armagedonul securistilor"), "cazul Mirica - presupuse documente secrete disparute din arhiva electronica a SRI", "demisia generalului Vasile Iancu", "scandalul Mincu Silvestru" - demis de MAI, recuperat de SRI, "scandalul Priboi" (ex-deputat PSD, la un pas de a fi numit seful Comisiei de control a SIE, deconspirat de presa drept fost colonel de Securitate la UM 0544, condusa pe vremea respectiva de generalul Plesita), "afacerea Fulga-Brener-Cosa Nostra" (acest incident se refera la faptul ca seful SIE a fost chemat sa dea explicatii comisiei parlamentare de specialitate, privind relatii sale cu Paul Brener, cercetat de autoritatile italiene, fiind banuit ca face parte din Cosa Nostra), "scandalul Matser" (sponsorul reuniunii servciilor secrete, cercatat penal), "scandalul Treptow (istoricul american condamnat pentru pedofilie refugiat intr-o casa conspirativa a SIE), "cazul Gheara vs. SIE" sau ,cazul colonelul Dumitrescu, alias Dragomir", "scandalul arhivelor CNSAS", scandalul "Hayssam". Si astea sunt numai cateva dintre cele care vin cititorului, rapid, in minte. Practic, in medie, am avut parte de un scandal major in care au fost implicate serviciile secrete la fiecare trei luni.

---

Despre autor: