Curtea Constitutionala baga criza in ceata

Faptele presedintelui nu sunt atat de grave incat sa se spuna ca a incalcat Constitutia, insa decizia apartine Parlamentului; a existat un conflict juridic intre seful statului si Guvern, insa acesta a fost stins; o modificare a Legii referendumului este neconstitutionala, ceea ce nu e neaparat ca urmatoarea incercare va avea aceeasi soarta. Acestea sunt raspunsurile oferite, in comunicate de presa, de Curtea Constitutionala, in ultimele doua zile, la gravele probleme care au tinut cu sufletul la gura opinia publica si clasa politica.
Curtea Constitutionala a dat ieri aviz negativ, conform unui comunicat de presa, solicitarii privind suspendarea din functie a presedintelui Traian Basescu, desi judecatorii au constatat anumite incalcari constitutionale ale sefului statului. "Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, constata ca propunerea de suspendare din functie a domnului Traian Basescu, Presedintele Romaniei, prezentata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului, de 182 de deputati si senatori, la data de 21 martie 2007, se refera la acte si fapte de incalcare a Constitutiei, savarsite in exercitiul mandatului care, prin continutul si consecintele lor, nu pot fi calificate drept incalcari grave, de natura sa determine suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, in sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constitutie", se arata in decizia data de judecatorii Curtii. Potrivit deciziei, Parlamentul va fi cel care va decide soarta suspendarii, "pe baza datelor si informatiilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor asupra existentei si gravitatii faptelor pentru care s-a propus suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei". Propunerea de suspendare din functie a lui Traian Basescu a fost trimisa Curtii, in vederea emiterii avizului consultativ, de un numar de 182 de senatori si deputati. Avizul Curtii Constitutionale va fi comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, presedintelui si se va publica in Monitorul Oficial.
Restructurarea a lamurit problema "Cioroianu"
Tot ieri, Curtea a constatat, cu majoritate de voturi, ca refuzul presedintelui Romaniei de a numi un membru al Guvernului la propunerea primului-ministru a declansat un conflict juridic de natura constitutionala. Potrivit judecatorilor Curtii, conflictul a incetat odata cu emiterea Decretelor Prezidentiale nr. 193/12 martie 2007 (referitor la demisia lui Mihai Razvan Ungureanu din fruntea MAE), nr. 237/22 martie 2007 (referitor la prealuarea functiei de intermar la Externe de catre Tariceanu) si nr. 379/4 aprilie 2007 (referitor la restructurarea Guvernului). Decizia in cauza vine dupa ce, pe 13 martie, primul-ministru a sesizat Curtea, acuzand refuzul presedintelui de a semna demisia ministrului de Externe Mihai Razvan Ungureanu din fruntea MAE si de a-l numi in aceeasi functie pe Adrian Cioroianu. "In exercitarea atributiilor prevazute de art. 85 alin.(2) din Constitutie, presedintele Romaniei nu are un drept de veto, dar poate cere primului-ministru sa renunte la propunerea facuta, atunci cand constata ca persoana propusa nu indeplineste conditiile legale pentru exercitarea functiei de membru al Guvernului", se arata in comunicatul Curtii, care mai precizeaza ca decizia este definitiva si se comunica presedintelui si primului-ministru, inainte de publicarea in Monitorul Oficial. (Carmen EPURAN)
Ecuatia demiterii presedintelui ramane pe masa CC
Simplificarea procedurilor de demitere prin referendum a sefului statului ramane inca posibila, daca judecatorii Curtii Constitutionale (CC) admit legalitatea ultimei modificari aduse de Parlament Legii 3/2000. Este vorba despre articolul unic conform caruia demiterea presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor care au participat la referendum. Curtea nu s-a pronuntat inca asupra respectivului text, deciziile de neconstitutionalitate emise pana acum vizand alte modificari aduse Legii referendumului.
Pentru a intelege mai bine sinuosul proces al modificarii Legii referendumului (3/2000) trebuie urmarit cu atentie parcursul legislativ. Exista, in acest moment, doua legi de modificare: una initiata de patru deputati PSD, cealalta de patru deputati apartinand PD si PNL. Initiativa pesedistilor, inscrisa pe ordinea de zi in urma cu un an, a trecut prin Parlament, dar a fost declarata neconstitutionala in februarie 2007, in urma unei sesizari a PD. Insa in motivarea deciziei, Curtea nu a exclus posibilitatea ca Parlamentul sa adopte o lege prin care demiterea presedintelui sa poata fi hotarata prin referendum cu o alta majoritate decat majoritatea absoluta. In consecinta, parlamentarii au operat o noua modificare, rezultand urmatorul articol unic: "Prin derogare de la art. 5 alin. (2) (care prevede ca referendumul este valabil daca la urne se prezinta jumatate plus unu din totalul alegatorilor - n.red.), demiterea presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la referendum". PD a contestat la Curte si aceasta modificare. Democratii au atras atentia ca, in situatia in care Curtea admite, totusi, ca presedintele poate fi demis de majoritatea celor prezenti la vot, regula nu ar putea fi aplicabila presedintelui in functie la data adoptarii, ci doar urmatorului mandat. PD si-au intemeiat teoria pe o interpretare mai veche a CC - desprinsa dintr-o decizie pe tema statutului alesilor locali - cand judecatorii au evidentiat principiul neretroactivitatii legii. Intrucat Curtea Constitutionala nu s-a pronuntat inca asupra acestei sesizari si, implicit, asupra constitutionalitatii ultimei modificari operate de Parlament la Legea referendumului, problema simplificarii procedurilor de demitere a sefului statului ramane deschisa. Ar mai fi de precizat ca decizia de neconstitutionalitate emisa de Curte in urma cu doua zile viza celalalt act de modificare a Legii referendumului, anume cel construit pe initiativa PD-PNL. (Ovidiu BANCHES)
Reactiile politicienilor
Serban Nicolae, senator PSD
"Decizia pentru suspendare e politica"
"Decizia privind conflictul cu Cioroianu era oarecum previzibila, cererea catre Curte ramasese clar fara obiect. Situatia era lamurita inca de cand premierul a preluat interimatul la Ministerul de Externe. Faptul ca s-a venit ulterior si cu propunerea de restructurare ce a trecut de votul Parlamentului nu face decat sa confirme acest lucru. A doua decizie este una politica, raspunderea e una politica, iar decizia se ia de catre Parlament, care poarta si raspunderea corespunzatoare".
Emil Boc, presedinte PD
"Daca faptele nu sunt grave inseamna ca nu incalca Constitutia"
"Decizia Curtii Constitutionale confirma punctele de vedere ale PD pe cele doua probleme. In prima problema, este foarte clar faptul ca remanierea guvernamentala, care nu presupune trecerea prin Parlament, se poate realiza numai daca exista un acord de vointa intre premier si presedinte, lucru pe care l-am spus constant, iar Curtea a confirmat acest lucru. In privinta suspendarii presedintelui, punctul de vedere al Curtii este unul coerent si consecvent cu decizia pe care a dat-o in 1994, de avizare negativa a propunerii de suspendare a presedintelui, intrucat nu exista fapte care sa poata conduce la o asemenea concluzie. Mai mult, in sensul prevederilor Constitutiei, orice incalcare a Constitutiei reprezinta o fapta grava. Or, in conditiile in care Curtea Constitutionala sustine ca faptele de care este acuzat Presedintele nu pot fi calificate drept grave, inseamna ca, in fapt, acestea nu reprezinta incalcari ale Constitutiei".
Crin Antonescu, liderul PNL din Camera Deputatilor
"Violul e viol!"
"In momentul in care Curtea Constitutionala spune ca presedintele Traian Basescu a incalcat putin Constitutia, dar nu asa grav, e foarte relevant politic. E ca si cum ai spune: a fost violata putin. Violul e viol. Iar incalcarea Constitutiei e un lucru grav. Din punct de vedere politic, discursul de ieri (n.r.-miercuri) e cel mai grav atac la spiritul Constitutiei. (...) Nu pot sa va spun cum vom vota in Parlament la dezbaterea cererii de suspendare a presedintelui, pentru mine interventia de aseara (n.r.-miercuri) a complicat foarte mult lucrurile, se poate intampla orice".
Lucian Bolcas, vicepresedinte PRM
"Votul Parlamentului, decisiv"
Vicepresedintele executiv al PRM Lucian Bolcas a declarat ieri, pentru Mediafax, ca nu il mira avizul negativ dat de Curtea Constitutionala la cererea privind suspendarea din functie a presedintelui Traian Basescu si a precizat ca in acest caz votul decisiv apartine Parlamentului.
Vacaroiu ar vrea la Cotroceni
Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, s-a declarat ieri pregatit sa asigure interimatul ca sef al statului. Seful senatorilor a aratat totodata ca isi va asuma, daca va fi cazul, responsabilitatile constitutionale, precizand ca nu intentioneaza sa-i cedeze postul omologului de la Camera, Bogdan Olteanu. "Preluarea functiei de presedinte interimar al Romaniei, daca va fi cazul, este o obligatie constitutionala. Actuala criza politica interna, care ajuns sa preocupe si marile cancelarii ale lumii, nu am provocat-o eu. Repet, daca va fi cazul, imi voi asuma responsabilitatile constitutionale, in litera si spiritul legii fundamentale. Intr-o democratie, intr-un stat de drept, vidul de putere nu este admisibil la nivelul niciunei institutii a statului, cu atat mai putin la nivelul presedintiei", a declarat pentru Newsin presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu. Acesta a mai aratat ca nu are cunostinta de posibile negocieri intre PSD si PNL in privinta preluarii interimatului la Palatul Cotroceni. (D.I.)
Pasii suspendarii
Decizia oficiala a Curtii Constitutionale, in ceea ce priveste suspendarea presedintelui, este data publicitatii si trimisa Parlamentului dupa 4-5 zile de la dezbatere. Conform articolului 67 din Regulamentul sedintelor comune ale celor doua Camere, in termen de 24 de ore de la primirea avizului Curtii Constitutionale, Camera Deputatilor si Senatul se reunesc pentru a hotari asupra propunerii de suspendare din functie a sefului statului. Potrivit aceluiasi articol, la dezbateri este invitat si seful statului,"caruia i se va da cuvantul, la cererea sa, oricand in timpul dezbaterilor, pentru a da explicatii asupra faptelor ce i se imputa". Hotararea se adopta cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Votul este secret, cu bile. (C.E.)
Presedintia: Parlamentul sa renunte
Consilierul prezidential pe probleme juridice si constitutionale, Stefan Deaconu, a sustinut ieri ca, dupa hotararea Curtii Constitutionale, Parlamentul ar trebui sa renunte la demersul de suspendare a presedintelui. "In mod normal, Parlamentul ar trebui sa renunte la demersul sau privind suspendarea presedintelui, data fiind hotararea Curtii, pentru ca nu mai exista nici o baza constitutionala in sustinerea acestui demers", a spus Deaconu. Potrivit acestuia, in conditiile deciziei date de Curte, tot demersul legat de suspendarea presedintelui ramane doar un "demers politic". "Curtea Constitutionala a spus ca nu exista fapte de incalcare grava a Constitutiei. Atunci pe ce baza mai vine Parlamentul sa spuna ca exista incalcari grave ale Constitutiei", a explicat Deaconu. Consilierul prezidential a mai precizat, referindu-se la scandalul legat de desemnarea lui Cioroianu in functia de ministru de Externe, ca in cazul numirii de ministri se aplica acelasi mecanism ca si la legile trimise la promulgare de Parlament. (A.H.)

---

Despre autor: